Sete de august
Secetă şi sete. Marele tăun Crabro linge merele din bute! Viespile lipăie picăturile de vin din gârliciul sticlei. Multe victime pe frontul de oţet! Lăstunii se dau în zbor pe întrecute. Frunzele de frag au butăşit până la intrarea toaletei de lemn, unde io stau pe tronul cald, ca gânditorul lui Rodin, privesc codobaturile ţopăite pe draniţele carbonizate, nalbele leşinate, echinaceele chelioase.
Se prăfuiesc lampioanele de păpălău în care o flăcăruie rotundă stă la adăpost, iarba lăptoasă (Crassula lactea) se subţie, salata face puf de păpădie, frunzele mov-întunecate de urzicuţă Coleus-s-sfrijite (mi-a reuşit sâsâitul!), ciucurii de coada-vulpii (Acalypha) spânzură blegi, frunzele brusturoase de rubarbă-s pleoştite. Căţeluşa Matilda îşi umezeşte cu limba boticul uscat, mâţei Fufina, urechile-is calde, găinile gâfâie în ţărâna încinsă, ţigara-i nestinsă.
Pe fierbintea sârmă de prăjit rufe, Ana face expoziţie de şosete, Ilie se uită, proaspăt udat, din capătul târnaţului, după fete. Stâlpul fieros al porţii frige!
Gâtleju-i uscat! Pe oceanul cald nici o insulă de de nor. Până spre seară, când, neaşteptat, de parcă ne-am fi rugat, sfânta ploaie preacurată s-a prelins din barba Domnului peste faţa uscată a satului. Toată ziua a dat. A doua zi, toate lacrimele, pământul le-a sugativat!
|
