Cronici naturaliste 2024


        Sărbători Pascale în Cetate

        Cu pâine şi vin, ouă şi miel, cu flori din Înaltul Divin! Mierle pe ruine în cuiburi duioase dintre pietre. Stânjenei, păpădii de zi şi de noapte, smaralde vii, tăciunei săltăreţi pe degete, trifoi proaspăt înflorat, papioni nocturni la lumină vin! Veranda se-nveseleşte şi se-nveleşte cu bujori şi lăcrimoare. În miezul Cosmosului se înalţă Carul Mare.


Turlă cu cruce

© yves hoza 05.05.24

meniu

cronici naturaliste

2022
2021
2020
2019
2018
2017
2016
2015
2014
2013
2012
2011

anotimpurile nordului
aves
insectae
makro
gazeta scatiilor
arhiva sentimentală
cretă & cărbune










     Jocuri

        Jocuri de ape şi lumini, danţuri de lumină şi umbre, valţuri de verde pe vale şi alb pe creste, mângâieri răcoroase de iarnă în alinturi cu fluturi şi flori de vară, amintiri, fără regrete, iernatice cu speranţe de verde viu văratice. Aur şi argint, nisip şi rugină de vin în pâraiele care vin! Sărutări în grădiniţă cu o dulce copiliţă, vorba lui Alex Alecsandri; care-s mai multe: ...

29.04.24

     Silabe de ...iarnă

        Recitesc câteva silabe de primăvară. Îmi vine cu ploaia să plâng! Hiiii, ha-ha, îmi vine să râd, ori a necheza!? Care silabe, ia nişte litere acolo, nişte vocale, nişte diftongi fără tritoni! După ploaia rece care-o-nceput să curgă pe rostopască, urzica albă, florica dalbă de nu mă uita or început după mine să plângă.

25.04.24

     Marţa lu' moş Ylie

        Oaspeţi de vară, oaspeţi de iarnă, cântăreţi de sară! Telegramă pe fir bip, bip, bip de Sitta! La mica plimbare spre o vale de vin după apă plată fără plată! Un cârd de raţe mari la mare depărtare, şorecari, corbi, guguştiuci, ciocănitori pestriţe şi verzi, ciocârlii arborea, codobaturi de omăt şi de cenuşă, măcălendrii, codroşi de munte, sturzi din trei neamuri:

09.04.24

     Inorogii!!!

        Temă de cercetare nu din întâmplare! Despre cerambicide, gândaci croitori, longicorni şi alţi inorogi! Mulţumiri maeştrilor pentru traducere şi găzduire în ARGESIS: Ilie Aurelian şi Adrian Mestecăneanu! Va urma o carte dspre înţelepciune în biblioteca de filosofie, când o să-i vină mintea la cap, moşului Ylie!

08.04.24

     Moş Ylie - Botgros

        După ce madam Gripa (nu m-a dat de pământ) m-a trântit la pat am schimbat domeniul şi meniul lichidelor! Am trecut de la alcoolemie la fitoterapie şi gemoterapie. Aşa că am despachetat plante, flori şi rădăcinuţe din caserole şi cutiuţe şi m-am pus pe păscut. Apoi am început să prepar, (în fiecare zi alt sortiment) ceaiuri de muguraşi, din tot ce-am găsit prin grădină: coacăz, zmeur, soc, alun, salcie, măr, prun, cireş, vişin, la toate le-am regăsit rostul şi gustul!

10.02.24

     Expo - Culinaria pentru ciocănitori sau Menu a la pic

        Papanaşi din humă, savarine bocnă, cremeşuri de gheaţă, rulade de putregai, prăjituri în etaje glazurate, pancove luminate, feliuţe de colac, (cozonac) împănate cu surcele de brad pentru ciocănitori, ...

03.02.24

     Târnaţ cu păsări

        Câteva studii avifaunistice din târnaţul cu verandă al căsuţei rodnene; pâcle, ploi mărunţite, nori în sure saltele. Nervi şi trebi casnice! După lemne, ochii-n sus; prin valul de ceaţă doi şorecari cu ciorapi de la firma Lagopus; după apă la fântână, privirile după presuri, cocoşari, piţigoi; prin grădină mă binoclez, dând la o parte cu mâinile, ca pe-o cortină fuiorul de cânepă cu puzderii de omăt, ca să văd nişte gaiţe ş-un ţoi?!

02.02.24

     Ianuarie alunecos, uneori amoros? ...sau jocuri de cuvinte

* Grădina albă ca o păturice înţepată pi-ici-colo cu coceni de mălai şi un fir de rapiţă care se-n/căpăţânează, apropo de varză să rămână verde.
* Ce vis!? Construiam o casă cu bârne, grinzi şi cărămizi, calupuri de gheaţă! Într-un asemenea igluu şi inima-ţi îngheaţă!

26.01.24

     F.S.C. - Fabrica de Sticlă şi Cristal - Rodna!

        S-a deschis o filială a F.S.C. şi la Rodna! Adică, după dezafectarea Întreprinderii Miniere trebuia să se facă ceva. Aşa că o Fabrică de Sticlă şi Cristal pe bază de apă de ploaie şi omăt face minuni şi nu face nici un ghişăft. Îi destul şî atăt. Ce fabricăm noi cu patronii Frigărilă şi Gerilă? Oale smălţuite reci, coroniţe de argint pentru Crăiesa Zăpezii, pene şi aripi pentru păsări din Nord, ...

23.01/24

     Texte de 5 steluţe după Bobotează *****

        * Bobotează cu rochie solară, "păsărele mii şi stele făclii", păsăret îngheţat alungat din Nordul rece şi întunecat ori şi/sau de pe Muntele înalt îndepărtat: mătăsari, botgroşi, scatii, mugurari, cocoşari, pănţăruşi, pişigoi de soi. Ageasmă după ce am stat gură cască, apoi am intrat fără invitaţe în corul bisericesc la slujba de sfinţire a Apei noi de pe Uliţa Morii într-un butoi cu patru robinete.

21.01.2024

     Inima drăgăstoasă!

        Mătăsari la Rocna, ciugulitori de mere congelate! Offrande d'une inflorescence de peuplier laquelle vient d'être prise par la femelle. Ofrandă un muguraş de plop, oare mai am ceva sub clop? Încerc să mă desluşesc!? Unde îs, când o să plec? De bucurie am început să grăiesc în limba siriii, siriiii, bohemiană!

18.01.24

     Colind cu flori aromate

"Streaşină de busuioc,
Să vă fie cu noroc.
Streaşină de măghiran,
Să vă fie peste an.

01.01.24.

     Cumpărături bio de Revelion 24

        Duminicuţă cu lânuţă de omăt mai sus...hăăt! Umblare bună, la păsăret, înainte de sărbători, toate zburdă după cumpărături! în iarna crizei româneşti, ce să mai găseşti? Hrană din ...poveşti! Avem di tătii!

31.12.23

     A-facerii de Crăciun

        S-o luăm de la-nceput, adică de la intrare! La poarta mare am pus un zăvor ruginit să vină la colindat numai cine-i bine primit şi iubită! La uşa de la cămăruţă unde stă de pază pe prag o mâţă am lipit o cruciuliţă, o bufniţă micuţă, o inimuţă, un fulg cât o steluţă, un clopoţel cu o pietricică ...

27.12.23

     Au sosit mătăsarii!

        Mătăsari la Rodna, miercuri 13 decembrie la Rodna în grădina lui Ylie. Stol de 60/80 de păsări lăcuite, Specia a fost observată de domnu' doctor biolog, Claudiu în scoruşii din ocolul fostului Ocol silvic, acum sediul P.N.M.R.! Dar, şi în alte locuri din Rocna, Anieş, Maieru la mere, coţobrele, hecenpece, porumbele şi alte cele fructe pădureţe! Pe lângă aceste aripi de ceară, aluzie la penajul lor moale şi lucios, la concurenţă pentru fructe ...

17.12.23

     Expo La Veranda pe poarta şurii!

        Am scos si io artistul din mine şi l-am trimis cu imaginaţia la plimbare... În pauzele de grădinărit, plivit, stropit... m-am copilărit! Mă joc cu pietricele, creioane ronţăite de şcolerii mei pe care nu am cum să-i uit, mă re/creez cu pensule şi pastile colore de la Vasile. Am reciclat astfel lădiţe de lemn şi carton, placaj, calendare vechi, tabloaşe cam Kitsch pe care le-am re/valorificat aşa pentru distracţie.

28.09.2023...ora, 23!

     Verde şi Viu

        Mulţam frumos! Oastea lui Rareş a cucerit castelul "Roua Muntelui"! Un bătrân cronicar a trecut pe acolo ca din întâmplare şi a însemnat cu pana lui de scatiu, poveşti cu spiriduşii pădurii şi basmele naturii din volumul Verde şi Viu! Un curs de ornitologie despre fraţii lui Pinocchio, (ciocănitorile) din munţii Rodnei cu câte-un mic excurs la alte capitole din tomul cu mii de pagini colorate cu fluturi multicolori, broscuţe săritoare, ierburi vrăjite, flori nemuritoare.

03.09.23.

     Ateliere de vară ca odinioară...

        Cu şcolari rodneni: Andrea, Andrei, Adrian, Alexandra, Edy, David, Vlad, Eduard, Dănuţa, Maria însoţiţi de profesoarele Slavoacă Cornelia, Măricuţ Mărioara şi Cotul Maria. Poveşti despre spiriduşii pădurii şi despre cum se alcătuieşte ad hoc un ierbar inimos. Urcare pe un pârâiaş devastat de tornada de zilele trecute şi baricadat de pietre, crengi şi trunchiuri de molid.

28 august 2023

     Atelier de creaţie mânuit cu drag la Şugatag

        Meşteşuguri din pietricele pictate, amulete creionate, măşti din piatră, bărcuţe din coajă de arbori, linguri de lemn cu poftă pictate, expoziţii ad-hoc pe treptele şi târnaţul Căsuţei lui Ylie. Ady a încropit o expo de pene, Ioana decorează ouă de gresie, moşu recoltează "burene": turiţă Agrimonia, cimbrişor, sunătoare, nalbă de câmp, crenguţe ţepoase de păducel, iar câmpul învelit în catifea verde ne întinde covoraşe brobonite de roua dimineţilor cusute cu trifoiaş roşu.

20.08.2023

     Întâlniri de 5 stele!

        Portrete şugubeţe de adulţi care se copilăresc într-o vacanţă caniculară şi acvatică, fiecare are o pasiune, un rege negru, un zar de trecut Rubiconul, o carte norocoasă, o poveste, o dragoste mai albă ori mai măslinie! Din inima mea cu drag o stea, semnează scrisorica Ylie!

19.08.23

     Întâlniri de 5 stele!

        Telegrame cu drag de pe acelaşi meleag din nou la Ocna Şugatag. Stele, poveşti, bâlbe, antren, muzică, bere din toate cu plăcere! Ateliere de creaţie cu linguri şi pietricele. Sâcâieli cu sare! Portrete de amici mari şi mici! Aici, în primul episod telegrafic, tinerii delfinii dansează în apa albastră! Urmează adulţii în aceeaşi zi măiastră şi-o noaptă incredibil de-nstelată!

15.08.23

     Lanţ trofic!

        După vânătoarea de noapte au mai rămas câţiva fluturi buieci pe catargul de var! Dimineaţa pe la şapte, când grădinuţa mea are cele mai dulci şi răcoroase şoapte. Bărbăţelul codroş a văzut purceii cei graşi şi de pe un arac de porodice a început să ciugulească unul câte unul. Nebunul! Priceputul!

05.08.23

     Portrete de familie într-un înţeles mai larg la Ocna Şugatag!

        Gazde ospitaliere care nu s-au săturat de noi: Ady, Mery, Răzvănel, care era cât un copăcel şi acum e ditamai voinicel, vecinii lor de inimă, Paul şi Maria, familişti afabili care-ţi dau bineţe matinală, care-ţi oferă tot ce au pe masă. Prieteni cu vorbe bune, pe bune, ?, aşa ceva nu găseşti nicăieri în lume! Toată naţia munceşte, de la Vlădică la Opincă, numa' Ylie Păcătosu nu face ninică!

1 august 23

     Pagină sentimentală de la Ocna Şugatag ...iară?!

        Drum verde şi larg spre Ocna Şugatag! Drum bun Inimii mele pentru Ioana, lăstuni şi rândunele! La căsuţa lui Ylie de la ţară, se aştern lângă scară lanuri cu spice de pătlangină şi firicele de turiţă, covoraş de trifoiaş, guriţa gazdei mânca-i-aş!

31.07.2023

     Campionate de vară cu table, şah şi moară!

        Gala Premianţilor de drag la Ocna Şugatag! Pe podiumul de Onoare în zi de sărbătoare, maeştrii ai artelor marţiale cu cei mai tari la zaruri, moş Ylie la nebuni/i, tombolă cu ce-ţi doreşti, să trăieşti, mersi Mery şi Ady, premiere cu diplome şi felicitări cu promisiuni de revederi! Licurici în pahare şi o lăcrămioară de fericire pentru fiecare!

27.07.2023

     Afinarii de la Buzău şi povestea auşelului

        Aşa, aşa ...se făcea ca-ntr-o zi de 8 iulului a fost să umblăm cu afinarii buzoieni hai-hui! Am început cu inspiraţie mare pentru-că doi puiuţi de auşel mi-au căzut în buzunare! Unul, cel mai tare a zburat! Celălalt a rămas la adăpost în căptuşeală până s-a trezit din spaimă, iar moş Ylie i-a dat în ciocuţ din gură o picătură de apă vie!

8 iulie 2023

     Drag de Ocna Şugatag

        Din nou cu drag la Ocna Şugatag, cu drag o stea, dar cu mâna pe inima Ioanei că acest mătăsos loc are cinci stele! Şi puţină sare printre bucăţele! Poate de aici vine şi iubirea pentru ele. Ilustrate cu flori de câmp, libelule îndrăgostite, gângănii felurite, fluturi cum să nu te bucuri. Cămăruţa lui moş Ylie împodobită cu coroniţe de sânzâiene şi cuvinte despre lavandă dintr-o poezie. Scăldători la baltă, mulţi oaspeţi laolaltă, cucuvina care ne aşteaptă la portiţă, vrăbiuţe amabile, gazde afabile. Ady şi Mery pregătesc un alt eveniment! Campionate de vară la Green Place. Să învăţăm să comunicăm, să aflăm ce înseamnă prietenia, să fim parteneri şi nu adversari! Să ne răcorim cu muzică, jocuri şi o bere bună! Iarba la căsuţele de clorofilă are un altfel de verde, iar inima o bătaie mai dulce. Să mai citim o carte şi să mai întoarcem din vara asta încă o filă!

10.07.2023

     Atelier Verde sau o Ciornă de iubire la Breb

        Trio de Ierbologie, Ornitologie şi Gastronomie.
        Poveşti ornitologice cu accent pe speciile de ciocănitori, grup aves la care am devenit expert, sfaturi despre ce şi cum se face un ierbar cu plante şi farmece de dragoste, discuţii despre sânzâiene şi apoi aplicaţii practice la Atelierul de Cununiţe cu patru (şi nu trei!?) graţii: Maria, Ioana, Sonia şi Ema.

09.07.2023

     Ylie Pălărie

        Din nou, la întâlniri dragi mie, cu prieteni de drag la Ocna Şugatag la Căsuţa lui Ylie. Întimpinare cu cinci perechi de braţe primitoare: Paul, Maria, Mery, Adi, Răzvănel, aripioare de lăstuni, rândunele, codroşi, ciocănitoare, vrăbiuţe montane, Buchete de flori sunătoare, codiţe, covoraşe de cimbrişor, coroniţe de sânzâiene, cafeluţă de cicoare, libelule călătoare, poveşti florale cu Levănţel şi Levănţica, câte şi mai câte ...

02.07.2023

     Campionate de vară la Green Place

Mişcare muzicală la masa verde - ping-pong
La cutia cu pătrate albe şi negre - Campioni de vară la şah
La 6:6 - Campionat de table
La pietricele cu numere - Concurs de remi
Castele din dame de pică şi şeptari cu inimioare - mori de vânt din grăunţe de fasole şi mălai - Jocuri de societate.
Se joacă pe sistemul 2 din 3 prin eliminare la două categorii: juniori şi seniori!
Alte surprize la baschet cu iniţiative! Păhărele la gălăţele! Pentru seniori!
Opincuţe şi şlapi ecologici pentru juniori!
Premii: Diplome cu coroniţe, dulciuri, băuturi răcoritoare, zâmbete, bucurie, veselie cât cuprinde spaţiul proaspăt şi verde la Green Place! Asistenţi din partea gazdelor, căţeluşa Bella, gâştele Lipa - lipa cu trupa, vrăbiţe, ciocănitori, codroşii, supraveghetori aerieni de lăstuni şi rândunele! Concert nocturn asigurat de brotaci, greieri, cosaşi, huhurezi. Un reflector din lună pentru toată lumea bună.
Date preliminare! 26 - 29 iunie sau 3 iulie după Breb când doriţi!

12 iunie 2023, Y & I

     Departe ...foarte aproape

        Din nou, nici nu mai ştiu a câta oară la Ocna Şugatag la prieteni ca într-o familie cu locuire şi veselie la "Căsuţa lui Ylie"! Răbdătoarea Întâlnire şi agreabilă conversaţie cu Maria de la Breb pentru pregătirea unui Atelier verde! Zile pline, seri senine, nopţi cu lună călătoare, când stelele coborau printre ierburi să asculte greierii ca nişte flori sunătoare.

4 iunie de Rusalii, 2023

     Episodul Dumitriţă cu lalea pestriţă...

        La spiriduşii poenari şi cei mici şi cei mai mari! Două echipe de şcolari la câte o lecţie de ornitologie, cu amintiri nemuritoare din copilărie despre păsări, prieteni şi locuri de la Poiana Ilvei la invitaţia bunului coleg şi dascăl, Sandu Ureche. Drumul e proaspăt spălat de aversa matinală, măgurile sunt veşmântate în infinite nuanţe de verde mătăsos, doar aerul din atmosferă e cam ...friguros. Ţcoală faină cu de toate.

08/05.23

     Episodul Dumitriţă cu lalea pestriţă...

        ...la Odorhei! După atelierele bio ale amicului biolog şi lecţia ornitologică cu/despre ciocănitori, (grup zburător, toboşari, să trăiți domnu doctor!... în care m-am specilizat) la o şcoală modestă, aşa cum am trăit şi eu o viaţă şi unde am scris tot cu cretă încă o viaţă, am sărit în camp şi în timp cu Cipri şi Ioana, după flori, fluturi, broaşte, tritoni, vinderei, stejari, berze, grauri, granguri, prundăraşi!

02.05.23

     Povestea celor 10 spiriduşi ai pădurii – varianta Waldorf

        ...sau cum fiecare poveste e un exerciţiu de imaginaţie! Să închidem ochii şi să ne imaginăm Universul asemeni unui nor colosal care cuprinde toate nisipurile şi deşerturile planetei! Fiecare cristal de siliciu e o galaxie! Tot cu ochii surâzători să ne închipuim că luăm pe un deget un beţişor cu vată de zahăr, Calea Laptelui. Din buzunărel să scoatem acum o mărgică verde. Terra albastră!

02.05.23

     Poiana cu narcise

        ...e înveşmântată ca o sărbătoare în straie de primăvară! Bănuţei de aur, (Ranunculus), brânduşe, (Crocus), Ciuboţele de cuc, (Primula), păştiţe galbene, (Anemone ranunculoides), păştiţe albe, (Anemone nemorosa), călcâiul broaştei, (Caltha palustris), untişor, (Ficaria), ghiocei, (Galanthus), săbiuţe verzi din Pacetea lui Solomon, (Polygonatum), urzică moartă albă, (Lamium album), Muma pădurii (Lathraea squamaria), ...

01.05.23

     Conferinţă ornitologică şi cuvinte despre patrie la Şanţ!?

        Emoţii calde, cuvinte tremurate cu un larg auditoriu şi preacinstită adunare la Şc. Gim. Enea Grapini Şanţ alături de colegi şi prieteni la care s-au adăugat într-o mare sărbătoare profesoare şi elevii de la Şc. Gim. Alexandru Ioan Cuza din oraşul Fălticeni, jud Suceava! Elegantul şi curatul costum popular pe care-l credeam dispărut a ...reapărut!

27.04.23

     ATLAS cu aripi!

        Greutăţile vieţii tot mai greu mă apasă, Atlasul cu păsări se deschide pe masă! Sunt micul Atlas ...ţin pe-un nor aripi şi toate cărţile necitite care mă dor!

25.04.23

     Variaţiuni pe tema Presuri!

        Les Emberizidés sont une petite famille de petits passereaux de l'ancien monde riche d'un genre, le genre Emberiza, fort de 44 espèces. Ils montrent, sauf exception, un dimorphisme sexuel, avec les mâles plus colorés que les femelles. Le brun est la teinte dominante, mais pas exclusive, des parties supérieures. Le bec conique de granivore est particulier. La mandibule inférieure est comme bombée et enroulée vers l'intérieur, ce qui le rend plus étroit au niveau de la commissure. Ce doit être une adaptation au régime granivore et c'est une signature de la famille.

20.04.23

     Sărbători Pascale la Tăşnad - Băi - termale

        Când ne-o fi mai rău, aşa să ne fie cu cântecel de ciocârlie! Colonie de lăstuni la Regal, berze pe drumul de la Bistriţa spre Tăşnad, (12 cuiburi), aici la margini de orăşel prin/peste câmpuri virane: codobaturi albe, măcălendri, mierle, grauri, rândunici, vrăbii, cinteze, piţigoi mari, sticleţi, fazani, pe cer un şorecar tremură pe fuioare de vânt, cinci ciori de semănătură stau pe-o arătură, ...

18/19.04.23

     Tătarii şi cintezele

        Am ieşit val-vârtej în/prin grădină cu binoclul bălăgănindu-mi-se peste burtă, împiedicându-mă de grămada de crenguţe de soc, din care intenţionez să construiesc un hotel pentu insecte, ca să prind la timp, acum în recele anotimp, cintezele de iarnă în grădină. O vecină văzându-mă atât de alarmat şi cu nasu pe sus (ea nu eu!), ...

08.04.23

     Prezentare - "Ghidul ciocănitorilor din PNMR"

        Generalităţi: 60 de pagini cu informaţii despre cele 10 specii din Munţii Rodnei. Ghidul cuprinde o parte introductivă despre familia ciocănitorilor şi adaptările uimitoare ale acestor specii, apoi o pagină de prezentare şi o fişă biometrică a fiecărei specii. Ca instrumente preliminarii de evaluare (în teren) am folosit agendele ornitologice, liste cu specii, tabele, tablouri şi formulare de monitorizare, fişe de observaţii şi fişe biometrice.

04.04.23

     Povestea celor 10 spiriduşi ai pădurii

        A fost odată, demult, demult, cu milioane de ani în urmă un Moş, Moş Timp, care stăpânea toate pădurile de pe pământ: cele albe de flori, cele de mătase, cele de aramă, cele de argint, (deci cele patru anotimpuri)! În aceşti imenşi codrii de aramă, vorba lui Eminescu trăiau zece spiriduşi cam năzdrăvani care făceau pozne prin crânguri, ...

03.04.23

     Săptămâna verde cu Ciocănitori

        Săptămâna verde e cam pestriţă şi pe alocuri albă şi-atunci ne adunăm în amfiteatrul muzeului ori în câte-o sală ca într-o salbă de şcolari curioşi şi cuminţi! Am prezentat lecţii de ornitologie la Şcoala Gimnazială "I. Ilieşiu", Anieş, Muzeul "Cuibul visurilor", Maieru şi Şcoala Gimnazială "Lucian Blaga", Bistriţa!

31.03.23

     Ciocănitorile şi adaptările lor uluitoare

        Adaptarea cea mai uimitoare a ciocănitorilor priveşte fără îndoială ciocul acestor specii. Acesta este conic, ascuţit, cu vârful uşor teşit (asemănător unei foarfeci de tăiat crengi). Ciocănitoarea îl introduce în fisura trunchiului apoi întoarce brusc capul, îndepărtând astfel scoarţa sau aşchiile. Ţinând cont de puterea cu care aceasta loveşte lemnul este de mirare ca nu are "dureri de cap"! De fapt capul păsării este dotat cu o osatură specială şi o perniţă cartilaginoasă suplă, situată între cioc şi craniu cu rol de amortizor.

24.25.03.23

     Antroponimie ornitologică - păsări din antroponomastică locală

        Cum în orice comunitate sătească oamenii sunt permanent în relaţii directe unii cu alţii, îşi cunosc foarte bine genealogia, calităţile şi defectele, obiceiurile, viciile şi ticurile, cea care reflectă în mod explicit aceste particularităţi, dându-le o coloratură aparte, este porecla. Deşi multe dintre poreclele adunate relevă spiritul sarcastic, zeflemitor, umoristic al comunităţii, cele mai multe porecle au apărut din necesitatea stringentă de a deosebi indivizii. În vechea lume a satului numele de ocară erau folosite pentru a "descilini", familii cu acelaşi nume din neamuri diferite. Ilie Hoza al Rotarului era altul decât "acelaşi" Ilie Hoza al Ţăranului. Recunoaşterea individului se făcea astfel folosind porecla: se zicea, Grigore Biţa care era altul decât Grigore al Faurului, George a Flocii spre a-l deosebi de George Broască, şi aşa mai deoparte.

23.03.2023

     Plante şi floricele cu nume dragi de păsărele

        Voi începe cu răscolirea amintirilor din anii de şcoală pe/trecuţi, (cei prea repede trecuţi la Şcoala cu clasele I-IV, Valea Anieşului, când în urmă cu vreo 40 de ani inventasem, cu mult înaintea miniştrilor din actualul învăţământ, diciplinele opţionale. Vinerea pe vreme bună ieşeam cu puţinii mei elevi în natură. Fiecare cu trăistuţa lui, dascălul cu rucsacul!

22.03.23

     Muguraşi, ciucuraşi, mâţişori, gânduri printre nori...

        Stau pe gânduri şi pe scări, m-am îmbolnăvit de şah-mat şi tot întorc visele mele prin pat, mi-am scos asemeni luştelor creştetul la aerisit. Ploşniţe netămătoare au ieşit şi ele pe trepte la soare. Umbrele cuielor din lemnul verandei s-au alungit mai mult decât ele. Florile de mucigai înfloresc în zidul de lemn ce l-am construit între mine şi lume!

Ciornă din 19 martie, 2023

     Agitaţie de martie sau de-a valma Iubirii?!

        Fiinţe zburătoare amestecate. Oaspeţi de iarnă, întârzâiaţi scatii cu verdeţii ce vor să apară pe fereastra dinspre primăvară, sturzi de vâsc ce vor să urce cu alţi cocoşari amestecaţi printre merele putrede rămase afară. Lucruri uitate, lemnele ude, inimi căutătoare, flori şi mărţişoare amăgitoare un fel?, sau mai multe feluri de implorare şi rugare la verdeaţă şi soare?! Un amalgam de griuri, de gheaţă şî verdeaţă!

10.03.2023

     Daruri, zile, mărţişoare!

        Daruri, zile călătoare, mărţişoare! De ieri, de azi, poate şi de mâine după cele zburătoare... migratoare! O mierlă cu aripioare negricioare a venit tocmai din Belgia! Mersi bien, Paul! Pentru ediţia 113 din "La Hulotte"! Tot scormonesc prin inimă pentru amicii mei după jar şi soare! Şi... nu am uitat să adaug încă un MERCI pentru... o excelentă "peniţă" de caligrafie!

08.03.2023

     Recorduri şi curiozităţi din lumea ciocănitorilor

        Cele mai mici specii

a) Picumna roşcată - Ciocănitoarea pitică roşcată - (Sasia abnormis)
b) Picumna cu solzi - Ciocănitoarea pitică cu solzi - (Picumnum squamulatus) – L = 77mm., G = 7g.

        Specii periclitate:

c) Ciocănitoarea purpurie din Fernandina ( Colaptes fernandinae);
d) Ciocănitoarea boreală (Leuconotopicus borealis);

15.02.23

     Familia ciocănitorilor III.

        Specialiste în escaladarea trunchiurilor şi căutarea insectelor pe şi sub scoarţă, dar şi în interiorul trunchiurilor putrede, ciocănitorile îşi sapă mai multe cavităţi pentru refugiu şi, (doar) una pentru cuibărire adeseori într-un arbore sănvtos. Coada rigidă şi ciocul ca un pumnal, craniul rezistent la şocuri repetate şi ghearele curbate le permit sa trăiască oriunde există arbori (America, Eurasia, Africa).

14.02.23

     CIOC - CIOC! (II.)

        Ordinul Piciformae

        Ordinul Piciformae cuprinde 6 familii de păsări cavernicole cu aproape 340 de specii: fam. Galbulide (jacamarii sau păsările strălucitoare), Buconidae (păsările leneşe sau tamatia), Capitonidae (păsările cu barbă), Ramphastidae (tucanii), Indicatoridae (indicatorii de miere) şi Picidae (ciocănitorile propriu - zise). Cu toate că au înfăţişare foarte diferită, ele au şi caracteristici comune: degete zigodactile (doua degete îndreptate înainte şi două înapoi), absenţa pufului, tendoane digitale, forma rotunjită a aripilor şi ouăle albe. Cea mai mare parte a speciilor au penaj colorat, unele sunt chiar foarte pestriţe.

12.02.23

     Ghidul ciocănitorilor din Munţii Rodnei!

        Nb. - lămurire - Ghidul picus - Ghidul - Determinatorul ciocănitorilor din Munţii Rodnei în care sunt prezentate (era să zic, de-a fir în păr), din pană-n cioc, cele 10 specii din această zonă - din grădinile şi livezile din vale până-n jnepenişurile din zare: nouă din ele sunt sedentare, (cele pestriţe, cea verde şi cea sură, neagroaica) şi una migratoare; capîntortura!

        Dacă pentru prietenii din Hexagon ea este Pic epeiche, pentru savanţi Dendrocopos major, iar pentru ornitologi, Ciocănitoarea pestriţă mare, pentru toţi, ea este un îndrăgit toboşar şi doctor al pădurii. Neamurile ei sunt multe şi tot atât de muncitoare. Una din surorile ei mai mari este ghionoaia verde, (Picus viridis) ce coboară adesea pe sol pentru a degusta furnici. Alta soră ghionoaie îi este ciocănitoarea sură (Picus canus), iar alte surori pestriţe îi sunt: ciocănitoarea de grădină (Dendrocopos syriacus), ciocănitoarea pestriţă mica (Dryobates minor), ciocănitoarea de stejar (Dendrocoptes medius), ciocănitoarea cu spate alb (Dendrocopos leucotos), ciocănitoarea cu trei degete (de munte), (Picoides tridactylus). Şeful de trib al acestui popor pădureţ este ciocănitoarea neagră sau negroaica (Dryocopus martius) un strâmbă - lemne de dimensiuni considerabile: 45 cm şi o anvergură de 75 cm. ...

11.02.23

     Oul ...sau păsărica?!

        Oul lui Columb, oul lui Ylie, oul primordial, de găină, căzut în omăt în plină lumină! Hâşşş! Huşşş, huşşş! Ceru-i mai alb ca omătul! Lumea-i învelită-n albuş! Crengile negre îs crăpături în coaja Marelui Ou! Io-s gălbenuş?!
        1. OMNE VIVUM EX OVO (lat.) orice fiinţă vie provine dintr-un ou - Maximă aparţinând lui W. Harvey; a devenit un principiu al embriologiei moderne sub formularea mai generală: "Omne vivum ex vivo" ("Tot ce-i viu provine din viu").
        2. OU - Oul este considerat, în diverse culturi populare, inclusiv în cea românească, drept simbol al fecundităţii, prosperităţii, fiind prezent atât în obiceiurile de primăvară, cât şi în anumite practici legate de ciclul vieţii: la venirea ursitoarelor la un nou-născut, la nuntă, ca sacrificiu adus morţilor; dar îl întâlnim şi în basme, având putere apotropaică, de alungare a duhurilor rele, calitate acceptată şi sub raport religios-creştin. În mentalitatea tradiţională, oul este chipul pământului, care este aşezat la fundul oului, vârful acestuia fiind cerul, iar totul stă pe ape. Pentru Constantin Brâncuşi, oul este "maica tuturor formelor"; pentru Ion Barbu, el este începutul şi sfârşitul.

08.02.23

     Comentarii la articolul - TOŢI VĂ VOR BINELE

        Certurile pentru hrană sunt (aproape) inexistente, (spre deosebire de homo sapiens), atât în cadrul aceloraşi specii cât şi la specii diferite. Ciocănitorile caută la diverse etaje, sub scoarţă, omizi, pupe, iar pe crengi sau în cămăruţe cu provizii, (aviz veveriţelor), alune, nuci, ghindă, jir, ţiclenii scormonesc pe sub crengi ori spaţii inaccesibile după insecte şi fructe mărunte, cojoaicele scormonesc prin fisuri şi pe sub coji după păianjeni, larve, forfecuţele caută prin vârfuri de conifere, conuri şi muguri, în timp ce printre aceleaşi cetini caută hrană, adăpost, loc pentru cuib, piţigoii de brădet, scatiii, ciocănitoarea cu spate alb şi/sau cea cu trei degete. Primăvara, un arbore, un plop de pildă poate fi frecventat cu asiduitate de multe specii: mugurarii, caută muguri şi frunzuliţe proaspete, ciocănitorile pestriţe, ghionaia verde şi cea sură perforează ramurile uscate după larve şi viermi, urmate de cete de piţigoi, care ciugulesc din firimiturile rămase, cintezele, piţigoii codaţi caută puf alb, preşuri de muşchi şi licheni pentru tapiţat cuiburile noi. Deseori ramurile sunt vizitate de sturzi de vâsc, botgroşi, cinteze de/din două anotimpuri. Mierlele şi cocoşarii scormonesc la poalele arborelui în căutarea râmelor, larvelor grase de cărăbuşi, graurii cercetează hublourile rotunde în care vor locui cu noua familie, doar ciocârliile sunt dezinteresate. Tremură din aripi pe deasupra plopilor fără soţ, ca să respire aburul primăverii. Recorduri personale în privinţa celor mai multe specii observate pe acelaşi fir!

07.02.23

     Atelier de creaţie!

        ...
        Te miri cum din nimic, din trei puncte, câţiva fulgi se alcătuieşte o construcţie, un igloo rece cu cărămizi de sare din ocnă pe care frigul verbelor le tencuieşte bocnă, iar în silabele coperişului se bat (la maşina de scris?!), cuiuţe din conjuncţii, semne de punctuaţie şi câte-o interjecţie!

04.02.23

     Primăvăratic ...cu adnotări florale hivernale

        Temperaturi primăvăratice. Picături din streaşină şi din nas! Diamante, cu cotarca-s aruncate prin ierburi fade. Tapete de frunze presate, gropiţe de verdeaţă, seminţe, fructe putrede, samare, urzicuţe, părăluţe, toporaşi, timide gălbenele de tuse, codiţe scurtiţe de coada-şoricelului, fire uscate de salvie şi sunătoare, culcuşuri de frunze chircite, cuiburi de nuci neaflate.

16.01.23

     Raport despre podbal

        Arthur - A înflorit tussilago?!!!
        Yves - Daaa frate, câteva firicele pe-un răzvor însorit!
        Arthur - "Cu o floare nu se face primăvară" dar, cu atâtea cazi pe gânduri!!!
        Yves - Nu-ţi face griji, se vor închide, vor îngheţa şi se vor trezi prin martie. Un somnic criogenic!!!

17.01.23

     Primăvăratic ...cu adnotări florale hivernale

        Temperaturi primăvăratice. Picături din streaşină şi din nas! Diamante, cu cotarca-s aruncate prin ierburi fade. Tapete de frunze presate, gropiţe de verdeaţă, seminţe, fructe putrede, samare, urzicuţe, părăluţe, toporaşi, timide gălbenele de tuse, codiţe scurtiţe de coada-şoricelului, fire uscate de salvie şi sunătoare, culcuşuri de frunze chircite, cuiburi de nuci neaflate.

16.01.23

     Episoade după Bobotează

        Episodul I. 7 Ianuarie 2014

        Baba Bobotează şi Moş învăţător
        Gataaa! S-a dus baba cu colacii! Sau ...pentru Clasa Pregătitoare ...S-au dus băbuţeii cu colăceii! În această situaţie are loc următorul dialog:

10.01.23

     Bobotează cu umbrelă

        Azi, a venit Boboteaza cea plângăcioasă, buna cea apoasă să ne-aducă bălţi prin casă. Bobo a sosit cu lacrimi pe florile de rostopască şi lacrimi pe tulpiniţe de traista ciobanului din grădină. În dimineaţa cu lumină puţină fuge popa cu crucea pe uliţă, urmat de şapte vlăjgani fiecare cu ceva în mână: diplomat, cofa cu ageasmă, catastif sau gât: câteva voci.

6 ianuarie, 2023

     Bradul cosmic!

        Fiindcă nu aveam loc în cămăruţă am hotărât, eu/noi doi am hotărât să agăţăm bradul de An Nou în alt Spaţiu! L-am sus/pendat c-un cârlig alb într-o cetinioară argintie din Calea Lactee între puzderii de stele!

03.01.23

     Puf de Anul Nou!

        Ghemotoc din calendarul trecutului an! Cioburi să ne aducă Noroc! Umbre pe poarta şurii! Materiale cosmopolite! Apă de busuioc, (agheasmă), gheaţă, lemn, frunze, pene, fier, pietre, foc! Caut texturi, fractali în zig-zaguri ciudate prin scânduri putrede, în încheieturi de lemn bătrân, în cioburi de gheaţă, pene însângerate, frunze chiciurate, coji brumate, opaiţe ruginite, seminţe degerate de campanule, bolovani argintaţi. Pe spaţiul celest... puf îngeresc!

01.01.2023

     2023 de Urări!

        Bineţe la sfârşit de An! Cele bune să s-adune, cele răle să să spele! Un pic mai multă fericire, Sănătate îndestultă, Moş Crăciun şi Pruncul An Nou să vă aducă de toate! Staţi alăturiţi de cei pe care-i iubiţi! La mulţi Ani! Să ne vedem la Anu', mai tineri c-un An! Meilleurs voeux à tous pour une bonne et heureuse année 2023! Merry Christmas and Happy New Year 2023!

31.12.2022

     Aniversare N.N.! 12/12/22!

        Natura Nord împlineşte azi, 12 ani! Atâţia ani de copilărie pentru Atty şi Ylie cu piţigoi, forfecuţe, scatii, o ciocârlie, flori: sulfine, sânzâiene, salvie, o păpădie, hribe, gălbiori, ghebe, melci, salamandre, arici, cosaşi, cărăbuşi, câte-o albină, fluturi de ziuă, sfincşi nocturni la lumină, frunze, ierburi, mere, pere şî prune-n-lichid, ziare şi gazete ce singure se deschid, cărţi şi poezie, ...

19.12.2022