Parfumeria cu toporaşi!!!
Amiezi! Cârd de mierle gulerate, cânepari în căutare de locaşuri, codobaturi dansatoare pe haturile împistrite cu toporaşi. Când am luat poziţia stând pe buric, ca să-i văd mai bine, am mirosit aroma lor diafană, ah, ce parfum de primăvară. Vai, cât am duhnit prin casă, off cât aştept să se deschidă câmpul, să m-aşăz cu mâinile puse la ceafă printre părăluţe mititele, viorele, floricele de cuc, nu m-aşteptaţi în altă parte, mă duc, duc!
În amurg, un corb bate cu aripa cornul lunii. Mâna unui nor albastru întunecat se-tinde peste casele din sat, apoi dintre degetele răşchirate picură în înserarea cu lumină, ploaia, ca o sudoare divină!
Ne vous en souciez pas outre mesure car "Zeus lui-même, quand il fait pleuvoir, ne peut plaire à tout le monde" (Théognis din Mégara). Nu vă îngrijoraţi din cale-afară, Zeus însuşi, nici atunci când plouă, nu poate mulţumi pe toată lumea.
Dimineaţă zorită, încep să melodieze cintezele dintre ramuri pictate de vişin înmugurit, să armonizeze codroşii de pe crucea coperişurilor, să presăre mărgăritare sonore măcălendrii din tufele de soc, să fluiere ghionoaia de pe nodurile nucului, să le ţină hangul graurii urcaţi pe steagurile goale ale frasinilor, să lălăiesc io, ce nebunie simfonică, ce melodie!
|
