Pânze de septembrie
S-au dus lăstunii! Am rămas cu tăunii! Un păianjen cu cruce îşi ţese pânza deasupra lunii! Sachez que "la plupart des hommes, pour arriver à leurs fins, sont plus capables d'un grand effort que d'une longue persévérance". Aşa zice Rochefoucauld, că omul, pentru a ajunge la ţelurile sale, e mai degrabă, capabil de-un mare efort, decât de îndelungă perseverenţă.
Doar paingul este în stare de ambele performanţe! La care aş adăuga, fără să greşesc urieşeasca sa răbdare la torsul borangicului ori la aşteptare de muscă.
Io nu mai am de niciunele şi în plus sunt rău de ţânţar. Daaa, mai am şorecari, codobaturi, codroşi, pitulici, cintezoi, sticleţi, cânepari, ciori, corbi, turturele, ceva cocoşari, opt pui de septembrie ş-o presură, printre ei amestecată, băgată pe sub cloşcă!
Pe cer perdele de nori tremuraţi, prin ierburi năcăjâte, pe sub pomi, alte mişcătoare covoare zburătoare, înviate de vânt s-aştern, se podobesc cu zdrenţe de fluturi şi inele saturniene de mucegai din merele căzute-n putregai, s-albăstresc cu prune mumificare de fierbinţeală şi florele de cicoare, se gălbenesc cu picăţele de lăptucă întârziată.
Cucuta-şi ştricăneşte printre tulpini de lucernă, otrava înţepată. Mărgele roşii de lăcrămioare pline de toxine convalamarine, fire crude de cătuşe, firicele moi de măghiran în pământul dintr-un borcan, atomi copţi de viţă de vie, câmp de brânduşe. Pe târnaţul cu vopseaua cojită de arsura verii, viespi ameţite îmblă linguşitoare la borcănaşele cu merişor, miere şi apă vie de prune, tot bag degetele după ele să mai scot nişte fapte bune ş-apoi îmi ling de sete arătătoarele îndulcite. Sub ochiul şmecher al lunii se coace ardeiul! Iuteee!
Dex:
ştricăneşte = tricotează;
convalamarină = toxină puternică din fructele de lăcrimioară (Convallaria majalis).
|
