Rugina şi rutina
Primăvara ...n-a venit ...
Ce se-ntâmplă oare
Cu sufletul meu ruginit?
Va mai apuca să zboare
Peste câmpul înverzit?!
Versuri de doi bani, proză de două parale, poze de tri părăluţe! M-am scos de la naftalină, prăfuit, plin de păr, râios de rugină, înglodat în stereotip şi rutină! Nu e nici pesimism, nici plictisism ci romantism articular! O durere atipică, artistică/artritică!)
|
