CIOC - CIOC! (II.)
Ordinul Piciformae
Ordinul Piciformae cuprinde 6 familii de păsări cavernicole cu aproape 340 de specii: fam. Galbulide (jacamarii sau păsările strălucitoare), Buconidae (păsările leneşe sau tamatia), Capitonidae (păsările cu barbă), Ramphastidae (tucanii), Indicatoridae (indicatorii de miere) şi Picidae (ciocănitorile propriu - zise). Cu toate că au înfăţişare foarte diferită, ele au şi caracteristici comune: degete zigodactile (doua degete îndreptate înainte şi două înapoi), absenţa pufului, tendoane digitale, forma rotunjită a aripilor şi ouăle albe. Cea mai mare parte a speciilor au penaj colorat, unele sunt chiar foarte pestriţe.
Ciocănitorile - Picidae
Picidele cuprind circa 200 de specii, având cea mai mare specializare pentru locomoţia prin căţărat precum şi în ceea ce priveşte adaptările structurale. Limba lor foarte lungă, de formă cilindrică este protractilă, putând fi mult scoasă înafară. Diferite larve sau insecte sunt scoase din galeriile trunchiurilor cu ajutorul unor peri ţepoşi şi a vârfului limbii care este cleios.
Ghearele sunt bine dezvoltate, curbate şi ascuţite. Penele aripilor şi în special cele ale cozii sunt foarte rigide. Penele cozii servesc ca punct de sprijin la căţăratul pe trunchiuri. Ciocul este conic şi ascutit, adevărată daltă pentru scobit lemnul arborilor în cautarea hranei ori pentru realizarea scorburii pentru clocire. Clocesc mai ales în scorburi dar şi în cavităţi facute în sol. Puii sunt nidicoli.
În general au talie mijlocie, cele mai mari atingând mărimea unui corb. Sunt, de regula, păsări sedentare şi se deplasează puţin. Scot ţipete puternice. În timpul reproducerii masculii multor specii produc un tocat puternic, prelungit asemănător bătăii de toacă, lovind cu repeziciune cu ciocul o ramură uscată, (sau alt obiect?!) - darabana. Hrana constă în special din insecte şi larve. Unele consumă seminţe, fructe şi sug seva. Altele fac rezerve de hrană pentru timpul neprielnic. Prin distrugerea insectelor dăunatoare sunt foarte utile în pomicultură şi silvicultură.
La noi în ţară trăiesc 10 specii: 9 sunt sedentare şi una migratoare.
- Ciocănitoarea pestriţă mare - (Dendrocopos major)
- Ciocănitoarea pestriţă mică - (Dryobates minor)
- Ciocănitoarea de stejar - (Dendrocoptes medius)
- Ciocănitoarea cu spatele alb - (Dendrocopos leucotos)
- Ciocănitoarea de grădină - (Dendrocopos syriacus)
- Ciocănitoarea de munte - (Picoides tridactylus)
- Ciocănitoarea neagră - (Dryocopus martius)
- Ciocănitoarea verde - (Picus viridis)
- Ciocănitoarea sură - (Picus canus)
- Capîntortura - (Jynx torquilla)
Nb. Mai există încă două specii europene: ciocănitoarea lui Levaillant, ghionoaia africană, (Picus vaillantii) - trăieşte în Spania şi Africa de Nord (M. Atlas). Ghionoaia iberică - Picus sharpei. Aria de răspândire a speciei se situează în principal în peninsula iberică şi sudul Franţei!
|
