Cântecel de februar
Picură-n din streaşină-n şistar apă groasă, de la iarnă, vaca cea albă şi grasă. Pe cerul albăstriu trec gugulind nouă raţe sălbatice, botgroşii ţâţâie de pe crenguţe lucioase de cireş, un pănţăruş îşi caută igluul de sub podul de gheaţă, pe dealul Boboşa, mugurarii fluieră-n ceaţă! Cocoşarii surlupăie boabe incendiate de scoruş cu omăt, presurile sătule de grâu, picotesc pe crengi înzăpezite de măr plângător, piţigoii ciripesc fiecare după aleanul lor. Pe tulpini uscate şi ramuri învelite cu aliaje din sticlă şi argint se văd picături luminate cum alunecă, alunecă, rând, pe rând, pe sub coaja gheţii ş-aşteaptă, să ajungă cu răbdare-n pământ.
|
