Ylie Cozonac

         Funinginea-n tărâţe albe s-a preaschimbat! Hornarul a devenit făinar! Divin bucătar! Morarul celest toarnă pe coşul dintre nori, făină de zăpadă. În ziori de zi, drumuluţul din vară s-a transformat în cărăruşă de ţucăr presărat cu zadă. Vino, dragă, să-ţi arăt pe unde alunecam cu sania pe calea Munşelului, prin ogaşul cu flori de dinioară, împodobit cu negre nebunele de soc stafidite şi reci, cărăruş ce-i fermecat amuş cu beţigaş vrăjit de crăiasă 'n derdeluş! Presuri galbene dansează prin curtea inimii mele, cântecuc de pănţăruş valsează-n ocolişul gândului. Huzuresc! Păcătuiesc! Cu gândul la sărbători şi la un pahar de vin, încep, în închipuire-mi, încet, încet, cu răşină de brad să mă-mbăt! Mă-ntind în pat, dau peste margini, iată, ca aluatul dospit, care iese peste covată! Mă topesc în dorinţă. Să ies din găoace, nu vroiesc! Mai bine-n gălbenuşul din gâf, mai tare, să mă trântesc!

         Dex:

ţucăr = zahăr
gâf = s.m. (reg.) 1. Covată mică. 2. Măsură de 3 litri pentru luat vama la moară.

         Cuvinte inventate:

drumuluţ = drum subţire;
cărăruşă = cărare, potecă în serpentine;
cărăruş = bărbatul cărăruşii;
dinioară = mai demult aşa era;
amuş = i-amu-ni, mintenaş;
cântecuc = cântecel de astă vară;
ocoliş = curte mică prin care te învârţi până ameţeşti! Dacă eşti grăbit, fă un ocol!

         Nb. Cât priveşte textul, prietenul Corneluş îmi spune "nu te da grande", apropo de cuvinte inventate: "amuş" e utilizat de când lumea în vorbirea populară (chiar şi în Basarabia); "Ocoliş" e numele unei localităţi la S-V de Baia Mare, aşezarea, chiar confirmă sensul cuvântului. La fel e şi cu Ocolina de pe malul Nistrului, lângă cetatea lui Petru Rareş (la Soroca). Noo ?!


   Colăcel cu măr, stafide şi nuci

© yves hoza 12 Decembrie 2011

» anotimpurile nordului       » splendori miniaturale       © yves & attila