Vorbe deşucheate

        Vine, vine-ncetişor, în vârful degetelor, sublimă ca o balerină, fină, tandră, subţirină, calcă uşor, nu culcă nimic sub picioru-i diafan, pluteşte-n mătăsosu-i sarafan deasupra tuturor; ochiul ei verde-i un magnet, cel albastru o peruzea, draga de ea, iubita mea. Săruta-i-aş pătimaş gamba înflorată, gâdi-gâdila-i-aş cu mustaţa păpădiei coapsa tremurată, pupa-i-aş subsuoara genunchiului c-un toporaş, pervers satir, geambaş ...cu coada ochiului mînca-o-aş! Ş-aş merge mai la Deal, mai sus pe talia înfoiată ca Dalia, apoi la mângâiat de cei doi baraboi cruzi şi tari ca pietricica, vai nu-i fie nimica, la guriţa roşie de lalea, ohhh, libidinosule, cât ai ţuca! În părul ei mîinile aş încurca, mi-aş uita degetele pe umerii ei, m-aş tot uita, uita la Ea, voayeurist sadea! Ahhh, iubirea mea, PRI-MĂ-VA-RAAA!


   Sorcovă de primăvară cu flori de porumbar

© yves hoza 25 Aprilie 2015