Presuri aurii

         La fereastră stau şi număr: una, două, şapte’ş’ nouă, o sută două?! Am aruncat momeală de semănătură cu bune intenţii, câteva căuşuri de grâu în ocolaşi.
         Cârdul de presuri aurii agăţat în creasta ciuntită a mărului se lasă în zbor pâlpâit de fluturaşi galbeni, una după alta, câte două, câte trei, pe niscai tobogane nevăzute, aşa că le pot foarte bine număra; una, nouă, treiş’trei, o sută de lei, peste arcurile cafenii de semincioare ascunse sub omăt, ori pe grămăjoarele puse la vedere sub streaşina şurii?! Câteva stau în nuielele mai înalte, cu gâturile întinse ca suricatele şi la cel mai mic scârţâit de portiţă ori furiş de mâţă, stolul se evaporă! În veşmântul cu dominanţa galbenă al femeiuştilor, cărămiziu şi măsliniu sunt mesteşugit ţesute ca într-o catifea de gală. Câţiva bărbătuşi mai tineri, care-şi pregătesc pesemne straiul nupţial, au, deasupra ciocului, o pată cât o boabă de mălai, galbenă şi la fel de strălucitoare. Coroniţa regală!
         Un şorecar face un cerc dezlânat de vid în perdeaua de ninsoare, la verticala Podereiului. Pe crucea din turlă se fâţâie două cioare!? Spre casă, pe uliţă mergând, un botgros taie calea, lui Ilie Valea !

   Chihlimbar rece

© yves hoza

» anotimpurile nordului       » splendori miniaturale       © yves & attila