Poveste de iarnă ornito-rusească

         Cam aşa, sfârşit de săptămână, de lună, un minipic de microvacanţă! La ornitologie, restanţă! Sâmbătă şi duminică, intervale, cu halouri lunare şi hublouri solare. Ca să văd ce-am mai văzut, nimic de necrezut?! Ultime zile de ianuarie, ş-încă o ieşire spre zăpada din fundul văii. Pe târnaţ, doi cocoşari la furat mere putrede lăsate într-un blid de lut, ciobit, apoi un botgros pe crengile cireşului ce-ajung la fereastră, o droaie de puicuţe galbene Citrinella pe ramurile mărului de la oblonul bucătăriei; p-acelaşi pom, piţigoi galbeni, suri şi albăstrui, cocoşari la ciugulit fructe degerate, zaharisite, văleu şi incredibil, mai multe păsărelele, decât merele d-astă toamnă!
        Mugurari îmbujoraţi de frig, ciori cu marame învineţite, coţofene-n cojocele, gaiţe cu creastă zburlită înfofolite-n pieptăraşe cu găitane albăstrui dungate cu negru, ahhh, totu-i o poveste de iarnă rusească. O poveste din mănuşă!
         Şcolăriţele din vecini au ieşit la sanie, de loc să stea cu nasurile cârne lipite de fereastră şi să tocească buchiile din abecedar! O ciocănitoare pestriţă cu fulărel negru aruncat pe după ceafă ţupăie pe coaja îngheţată, apoi o chemare de verdoaică, fantoma unui pescărel negru prin aburul congelat al pârâului, umbra hiperboloidului Buteo prin văzduhul degerat.

   Roşu şi alb

© yves hoza

» anotimpurile nordului       » splendori miniaturale       © yves & attila