Măturoi filozofic

         De azi dimineaţă, tot lucru una-ntr-una, fără să fac nimic! După ce-am dat cu măturoiul, huma de la butucii de-afară, am văzut că mai am de măturat, după ce-am spălat ceştile, am băgat de samă că mai am pahare lipicioase, după ce-am frecat măsuţa cu mentă, am simţit că mai am încă mâinile unsuroase, aşa că am deschis larg uşa, să suflu, să-mi aerisesc sufletul, mi-am tras scăunelul la prag, mi-am lăsat barba în palmă şi mi-am zisu-mi-am că doar proştii cred în perfecţiunea lucrurilor şi lucrărilor omeneşti. Rămâne întotdeauna ceva neterminat, nedesluşit îndeajuns, un dram de nelămurire, un pic de gunoi, sub covor, lângă uşă, după noi!


   Mătură zăpadă

© yves hoza 8 Februarie 2014

» anotimpurile nordului       » splendori miniaturale       © yves & attila