Măruntul pas...

         Noiembrie cu mânecă scurtă, da îmbrăcat mai gros, un copil-bătrân izmănos, un personaj cam dubios, care dimineaţa vrea "îmbracă-mă", la amiază "dezbracă-mă", seara, iar, ca dimineaţa, noaptea-i năbădăios, ba noros, ba la babă-i drăgăstos cu lună plină. Ce să mai vezi?! Frunze indigo de cruşân sub care semincioarele pufoase de curpen ţes inimioare argintate ca-n illustrate vechi pentru amorezi, preşuri multicolorate de frunze felurite, miraculos întreţesute, măşti vegetale de ierburi şi muşchi verzi ori putregăite, scări de burete albastru pentru veveriţe şi gângănii, arcuri ghimpoase cu săgeţile măceşelor înroşite de singe vitaminizat C. şi mai ce?! Pene albastre barate de gaiţe, cozi evazate de cloţofene, puf de piţigoi, aripi de ciocănitori verdoaice şi bălţate, scorţari cicălitori prin evantaiele de aramă foşnitoare din vârful nuielelor de vişin sălbatec, scrieri cuneiforme pe stâlpii măcinaţi de vremuri. Unde mergi întreabă toţi-toate într-un glas? Pe coastă! Încotro m-a duce gândul şi măruntul meu pas...


   Inimioare de argint

© yves hoza 9 Noiembrie 2014

» anotimpurile nordului       » splendori miniaturale       © yves & attila