Mai

        Lacustră

         Vreo paşzeci de lăstuni taie firul ploii! Şi cinci rândunele!, După şapte zile de rece şi nor îi simt înfometaţi şi înfriguraţi cu cel puţin 25 % din bugetul de hrană! Prin nori, pâcle, negură, nămol, noroi, tină, mâl, glod, mlaştini, mocirle, smârcuri, ogaşe, băltuţe, bălţi, şuroaie, şuvoaie, şipote, pârâişe, care dau în uliţă, ca la Vaslui ori Verdun, aripi ude şi timide: doi şorecari, două ciori, două stăncuţe, codobaturi albe şi de munte, cinteze, presuri, piţigoi mari, grauri, codroşi de munte şi de pădure., câţiva sticleţi, cânepari la adăpost în cuiburile din tuie, cresc fain burenele, ciupercile, frunzele, pădurile care au mai rămas!

         Încercarea cu socul! Deşi i-am pus sprijoană, un arac de 2 m. şi l-am legat c-un laţ de lână ca să nu-l strangulez şi să-i tai coaja până la măduvă, acesta a făcut pe îndrăznitu, s-a înălţat, neînchipuit de multînalt, s-a îngreunat cu frunze şi muguri abia înfloraţi ş-acum s-apleacă, să-nchină ca un om beat plin de verdeaţă; mâine i-oi pune o rudă de răchită, zveltă, mai plină, chiar lângă tulpină, poate aşa i-or trece nazurile de soc în lumină!

   Surori de sânzâiene

        Duminică, cu genunchii uzi

         Duminică, În zone umede cu genunchii uzi! Au apărut pietrarii şi piraţii Lanius! Cucu' cântă ca năucu, florile veselesc pajiştile, aparatu' şi inima ţăcăne; klik! klak! Merzi Kodak! O fâsă trivială (Anthus trivialis) se dă-n spectacol! Observaţii la firu' ierbii. Un Natrix îmi trece pe lângă ombilic, mă gâdilă hi, hiiiii, hi! De lângă rădăcină privesc în sus spre turnul de carpen şi descopăr un cuib de graur. Un părinte aduce mâncărica, celălalt face curăţenie la cuib şi duce "pampersurile" departe de cuib! O mămica mierlă face piaţa prin pajişte. O vrăbiuţă ciocolatie se leagănă gratis pe-o morişcă de vânt. Fluturi, păianjeni şi câte popoare prin ierburi mai sunt?!

   Creţişoară diademată

        Sub umbra grasă a merilor scuturaţi de floare

         Observaţii şi fotografii de la firul păpădiei! Sau de pe catalige, pentru a vizualiza roiuri de smaralde şi rubine zburătoare de pe florile de Crataegus, Rhamnus, Viburnum, din lanţul hotelier "Clorofila"; casă, masă, la standarde naturiste! Plus întâlniri...bio-logice!!! Mulţi oaspeţi; cardinali (Pyrochroa coccinea), ilenuţe Cetonia, (Liocola lugubris), o funesta, gândaci săritori Ampedus, cantaride rustica & livida, gărgăriţe de crin (Lilioceris lilii) pe acolade de ierburi, bondari butucănoşi, viespi cu talie subţire, icneumonide (L. setosa ?!) cu trident în coadă, muşte, musculiţe, tipulide, gângănii Heteroptera care strică atmosfera, micro-fluturi prin semincioarele paraşutate din lămpi vegetale de Taraxacum. Seara se aprind lumânările de barba-ţapului (Tragopogon pratensis), ca să vedem noi, cărarea. Se vede că n-am ieşit de florile cucului!? Apoi am zărit muscarii suri cuibărind într-un cotlon de grădină!

   Codiţa rândunicii

        Falco la verticală!

         După ploile de ieri şi azi la nămiezi şi grindina de marţi după amiezi, când toată coasta estică de la Rodna până la Maieru s-a albit c-un strat de groscior din boabe de gheaţă!
În registrul vizual:

  • lăstuni, rândunele, codobaturi, codroşi de munte şi de grădină, câţiva grauri şi cocoşari mulţi!
  • cânepari, verdeţi, sticleţi, cinteze, cănăraşi, două stăncuţe;
  • o gaiţă face vizite frecvente în grădiniţa din faţa casei, unde într-un colţ este o poiată pentru găini cu două cuibare. S-ar putea să fure ouă?!
  • la verticala şcolii, cât să le atingi aripile de pe acoperiş, două berze, iar la o verticală de vreo 500 m. mai sus de casă, un "Bate vânt" (vinderel) agasat neîncetat de cete de lăstuni şi codobaturi, s-a supărat şi a plecat!
  • vrăbii care fac amor cu frenezie, în streaşina casei şi chiţăie de plăcere! În registru audio (matinal & vesperal);
  • cuucuuu ! upup-puup-puup!
  • silvii şi pitulici mici, care fac: pliţi, plissi, plici! Cif-ciaf, cif-ciaf!
  • mierle acompaniate de măcălendri cu stropituri de tril,
  • concert de izvoraş variegata în antrenant cadril!

   Coada lui Iphicilides podalirius

        De Constantin sfântu'

         Ierburi pân' la brâu, în verdele râu; ploile nocturne şi zăpuşeala diurnă au născut o exuberanţă vegetală de necrezut; ierburi luxuriante incredibil de înalte: tătăneasă, rapiţă sălbatică şi măcrişul, potentilla cea cu cinci degete, trifoiul şi lucernele cât tufişul, câteva specii de ciocu' berzei, (Geranium), unu cam palid, G. phaeum, dar şi cel cu frunzuliţă roşcată, zis "iarba lui Robert" (robertianum), adică, năpraznic din pricina mirosului, cam aşa! Viorele arvensis abia se mai ţin pe tulpini, tufe de sânzâiene cuprind tandru tufele de mărăcini, ombeliformele (morcovul sălbatic, secărica) se-nalţă un metru de la rădăcină; din albul lămpilor de păpădie, pajiştea se colorează în galben lucitor de ranunculus. Cireşii sălbatici şi porumbarul au scuturat petale, iar acu se dau în stambă de flori, păduceii. Câţiva fluturi pe flori de liliac; Iphiclides, azurii Polyommatus, câţiva Vanessa, vreo doi pădureţi (Nymphalis antiopa), mulţi mărunţi, ascunşi printre graminee înalte, iar după o păpădie, un sulfuriu de Colias hyale! şi alte insecte pe etaje şi trepte; la parter, albine sălbatice şi bondari, la unu pe flori, fluturii şi nişte ciudaţi gândăcei săritori, de culoare sângerie (Cercopis vulnerata) şi grămăjoarelor lor de salivă, numite "stupitu' cucului"; şi alte ploşnite ţinându-se "de mână"; apoi câteva specii de coleoptere pe parfumate inflorescenţe: Cetonia, Cantharis rustica.
         Pe o treptă de aer mai sus păsări: un cuc, doi bărbătuşi şi o femelă de sfrâncioc roşcat într-o tufă plină de spini şi flori, ca-ntr-un (pa)la(t) nupţial, o pereche de sticleţi agitaţi în cuibul făcut într-o boltă ghimpoasă de măceş, silvii de câmp cu guşa albă, ca oglinda zăpezii, cântă prin frunziş, pitulici cif-ceaf, presuri în galben tivit, codroşi în concert cu scârţâituri, mierle fluierătoare, în zgârie-nori un şoim cu aripa de rândunică (Falco subbuteo) ne priveşte de sus! Spre seară, fluer lung şi grav de cucuvea. Uiiiit ! de Athene noctua! şi tornada dinspre miezul nopţii se apropia!

   Păpădie înainte de ploaie

        O şezătoare la ţară

         La noi, dupe ploaie, au apărut alte zvelte ecologiste; salvia verticilata, cerenţica a lu' Cerenţelu, veronica chamaedrys, unguroaica (probabil nevasta unguraşului?!), pătlangina cea planturoasă (major), dar şi cea subţirica lanceolata, căpriţa (barba caprei, alias Tragopogon pratensis), lăptuca-lăptăreasă, Florica lu Cucu (Lychnis flos-coculi) învârtind la vârtelniţă şi altele la şezătoarea câmpului verde; în fruntea mesei, cu cununiţă de flori albe, ghici, cine-i mireasa? Săbioara, Cephalanthera longifolia!
         Peţitori din neamul Carduelis, fură lâna zburătoare din caierul păpădiilor! şi aşa cum se întâmplă întodeauna, cineva trebuie să strice petrecerea; nişte oaspeţi nu prea plăcut mirositori din neamul Heteroptera, (Mesocerus marginatus) au venit să strice atmosfera! Pe un trunchi de fag, putred de bătrâneţe, aflat încă în picioare au apărut "muguri" de "păstrăv" (găinuşă), "Polyporus squamosus"! Fetele vor avea ce pune în găluşte! Iar băieţii-bondarii vor aduce nectar de "Prunum spinosa" şi apă de izvor! Uite aşa ne mai trece şi nouă câte-un dor!

   Păpădie după ploaie

        Sâmbătă de mai

         Praguri de nori, ferestre de soare, umbre alunecătoare; ninsoare cu puf de păpădii. Alte mirese la şedinţa verde de ieri; volbura în rochiţă de rândunică, margareta, urzicuţa galbenă, câteva orhidee. Agitaţie, insurecţie, printre popoarele dintre ierburi şi frunze!? Mişună fluturi albi ori coloraţi (Polyommatus azurii, Clossiana cea cu colier d-argint la gât) şi bondari zbârnâiţi, graşi, buzaţi, albine sălbatice cu antene telescopice, păianjeni bizari de pe alte planete, coleoptere "gigantice" şi microscopice, balet diafan printr-al ierburilor lan! Frenetice dansuri, ori revoluţie?
         Dac-aş avea privirea, măcar de trei ori mai ageră, zile-ntregi aş zăbovi lângă firul ierbii! La capitolul herpeto aceeaşi izvoraşi bombina şi varani nechemaţi! Fundal sonor cu chemări de cuc, concert de mierlă şi sturz cântăreţ, guşă-roşie, pitulici, presuri, fâse de pădure. La acelaşi nivel audibil, simfonie cu arcuş de greier. În nocturnă, noctua uguiaaa! &Iicirc;n supersonic chemare ascutiţă de şorecar! În subsonic, bâzâit ultra/enervant şi pişcător de ţânţar!
         Păcat că aziul întreg a plouat şi doar spre seară s-a făcut ziuă!

   Surori de ferigă

        Firimituri de vară      Grădinile botanice de pe vale ...

         Haos pluvial, torenţial. După ploi, preumblare printre fluturi şi foi; măcriş, silenuţe nutans, guşa porumbelului, steluţe albe, floricica flos-cuculi, săpunariţe, garofiţe, picioru-cocoşului, vărzuţe brassica, rapiţă, cardamine, usturoiţe, sângerele, trăistuţe pastoris, creţişoare, turiţă eupatoria, zmeur, mur, măceşel, frăguţe, cerenţel urbanum, răculeţ anserina, sclipicioşi recta, cinci degetuţe, trifoi alb, lucerne, măzăriche, coronişte, sulfină albă şi galbenă, fân sfinţit (Onobrychis viciifolia), trifoi roşu, pliscu-cocoarei, ciocu-berzei (Geranium palustre & phaeum), măcriş iepuresc, năpraznic, laptele cucului, nalbă sylvestris, pojarniţă, trei-fraţi pătaţi, panseluţe arvensis, răchitan epilobium, sărăţică lythrum, morcoveţi, podagriţe, secărică, odolean, brădişor, trifoişte de apă menyanthes, ginţură erythraea, volburică de rândunică, gălbăjoară, sânzâienuţe, coana tătăneasă, viperiţă echium, limba-mielului borago, vineţele ajuga, mierea-ursului, crenguţe de nu-mă-uitare, busuioc de câmp prunella, lanuri de urzici (vie, albă, galbenă, roşie), rotunjoară, unguraşi, cătuşnică nepeta, salvie arvensis şi verticillata, vindecuţe stachys, cimbrişor, mentă piperată şi din cea dulce, lumânărele thapsus şi nigrum, lânariţă, degetăruţ galben, scrofiţe, veronici, creasta-cocoşului melampyrum, clocotici rhinanthus, patlangina major şi lanceolata, bărburel knautia, soc nigra in floare alba, campanule patule şi alte clopote de iarba (rotundifolia, glomerata, persicifolia, barbata), cânepişte, vărguţe, părăluţe perennis, margarete, rozmarin-de-munte (Gnaphalium silvaticum ), cozi de şoricel şi de cal, căpriţe galbene tragopogon, pelinariţă, muşeţel, roman, calapăr tanacetum, laptuci, vulturici hieracium si pilosella, carline, scai cirsium şi carduus ţintaură neagră, cicoare, orhidee dactylorhiza, cariophora, sambucina, maculata, Listera ovata, Platanthera chloranta.

   Poftă la salată nouă

        La grădiniţă

         În grădină se întâlnesc de-a valma, trandafirii, crinii albi, cei portocalii, cei galbeni, cei rubinii, clematitele mov, brebenocul, buruiana rocoină, regina nopţii, sfecla, ţelina, ceapa, căldăruşele, albăstrelele, pătrunjelul, mărarul, floarea soarelui, fasolea, macii, varza, bujorul cel scuturat, o tufă de crizanteme neînflorite încă, troscotul, mălaiul, nalba, garofiţele, muşeţelul, castraveţii, menta, salata, cimbrul, cătuşnica şi nişte felinăraşe verzi, chinezeşti (Physalis alkekengi), păpălău, cred, că pămpălău sunt eu ...

   Spirală de ferigă

        Printre cupe

         Printre cupele crinilor, un paianjen lunguieţ (Pisaura sp.) îşi ţese casă cu mătasă; pe bolta pânzei se vede cuibul cu bebeluşii lui, de mărimea unor purici! Albine de stup, sălbatice, bondari, viespi, mărunte şi măricele coleptere, (staphylinide, lucanide, elateride, cantharide, cleride, coccinelide, dermestide, cerambycide, chrysomelide), sirfide, mâncătoare de polen, ichneumonide, (Amblyteles armatorius), viespi-cuc metalice (cryside), muşte, furnici.

   Două puncte peste două puncte

        Duminică cu Pământ însorit!

         Veniţi, (privighe)...cioara cântă şi măceşelul a-nflorit! O preumblare matinală spre Măgura Dragostei în papucii uzi de rouă; trântit pe pântice în paturi de cimbrişori, tăvălit pe spate cu gânduri la lăstunii dintre nori. Aripioare albe în florile de orhidee! Pene de codiţa-rândunicii în aripi de fluturi?! Gâze mărunţele, gigantice coleoptere, invazie de băcăruşi horticola, sirfi holbaţi, cărăbuşi ameţiţi, ilenuţe de smarald, petale de fluturi. Cântecele de grangur, fâse, ciocârlii de pădure, cuc, presuri, cinteze, cânepari, începi, de la o vârstă să te bucuri, de orice simţi şi să te minţi!

   Acrobaţii la firul ierbii

        O zi fără tablă

         Marţi cu excursie ornito-naturalistă. Reguli stricte: curăţenie, linişte, ecologie, bună dispoziţie! Scatiii s-au odihnit pe garduri! În timp ce ierburile ne gâdilau subţirel gleznele, pe deasupra au străfulgerat, în ţiuit ascuţit, trei drepnele melba! Un şoim de rândunele pişcat de câţiva lăstuni, ca un meteor după mesteceni pică. E cald toropitor şi ninge cu puf de plop şi păpădie. Seara cântă greierii, coropişniţele, codroşii, brotăceii bombina, ce nebunie!

   Căldăruşă pe vreme senină

        Elicea, vârtejul, ploaia, întâmplarea

         Elicea clematitelor se-nvârtejeşte de vânt, umbrela mărarului se-ndoaie, s-arată de ploaie, crinii lăcrimează, nalba şi regina-nchid corola. Apoi, soare, pe cerul proaspăt spălat zboară lăstunii şi câteva rândunele, sticleţi, cocoşari, cânepari, cinteze, grauri, presuri galbene. Pe bucla unui cablu de la stâlpul din faţa casei cântă un cănăraş, iar trei sârme mai încolo patru tineri de rândunică stau alături de tati lor. Codobaturile albe şi de munte îşi scutură cozile pe acoperişuri, codroşii se zburlesc pe cornişe de draniţă veche din care iese aburul duşului curat. Ce multe se întâmplă, s-au întâmplat ...

   Coana Tătăneasă

        Duminică solară

         Nu se poate trăi pe-afară decât de la şase seara la opt dimineaţa. Găinile stau cu ciocul deschis şi-şi mişcă "branhiile", agitat, ca peştii pe uscat. Un codroş pe acoperiş ş-un cănăraş pe sârmă stau cu aripioarele între-ridicate, pigulindu-se pe la subsuoară, de atâta căldură. În grădină, inima leului (Leonorus cardiaca) a crescut mai mare decât mine, trandafirii se scaldă în strălucire, garofiţele şi nalba licăresc în rouă de lună plină, mărarul în argint verde se-mbracă, muşeţelul în poleială, ceapa îşi umflă bulbul, bujorii se-nfoaie, macii somnoleză, fasolea se-ncârceie pe suliţe de lemn, vreo sută de soldaţi verzi în falangă. Doar lăstunii urbica dansează pe cerul albastru incins, dar după ce-a dat un pic umbra au început zbănţuitul prin livadă, piţigoi codaţi cei sâsâiţi şi repeziţi, apoi alţi treziţi (adică deştepţi): piţigoi mari, fliţiguşi suri, cinteze, sticleţi, presuri, fâse, grauri, cocoşari, codroşi grădinari. În ocol, pe-un stânjenel de lemne, printre care au ieşit cârcei şi frunze de hamei, mi-am instalat baia: un lighean, o aşchie de săpun şi o mănuşă; în sfârşit apă caldă la discreţie! Seara, o răpăpăială de vară a scăpat grădinile de toropeală, drumul de prăfuială şi lumea de transpiraţie!

   Pliscul cocoarei la soare-i

        Archebuze pe cer!

         Plecat la plimbare de la ora 8 la 16! Circuit de 20 km! Spre cariera de la Poiana Ilvei, după semnele văzute sâmbătă pe cer ! Duminică toridă. Pajişti cu mii de flori şi sute de orhidee. Prima întâlnire cu grangurul Oriolus, galbenul flautist. Pui de corb cerşind hrană pe stânci. În locurile unde cuibărea mierla de piatră, băieţii au instalat două concasoare! Dar cineva, care zboară un piculeţ mai jos decât îngerii, nu se teme de grămezile de fiare! Sunt archebuzierii din cer, drepnelele de stâncă, Apus melba! şase zburători navigând razant cu pereţii abrupti! Când suie ca fulgerul pe cer îi sâcâie un stol mic de vreo 10 lăstuni! Când cauţi şi ce găseşti!? Probabil păsările care cuibăresc pe Anieş, la Stanca Iedului să fie tot drepnele mari. După descrierea făcută, ciobanii oscilau între "şoimi" şi "rândunele mari"?! Serbare şcolară cu aceeaşi prieteni zburători: sticleţi, verdeţi, cintezoi, lăstuni & rândunele, codobaturi, codroşi! Cu grauri şi cocoşari furători de cireşe! şi un cuplu de ciocănitoare minor ce-şi promovează puii în prima clasă de zbor! Felicitări tuturor!
         Duminică şi luni a plouat ş-a spălat lumea de păcate! Printre picături de lacrimi, măceşii îşi scutură petale parfumate în dulceţuri de trandafir, socul înfloreşte în mirositori bulgări albi, iar subţirelele sânzâiene măierene îşi înalţă talia. Aripi de şorecari, un corb, câteva ciori, presuri galbene, mierle, gălăgioşi cânepari. Pe lumina înserării câţiva lilieci aduc somn uşor!

   Guşa porumbelului cea lipicioasă

        Ultima zi a lunii mai

         "Ninge-n toiul verii" - o piesă de teatru radiofonic de pe vremuri a devenit realitate. Se pare că autorul prevedea de pe atunci schimbările climatice ce urmau, să urmeze. Fără glumă, acum! Val de rece! De la 25 la 5 grade! De două zile răpăie ploaia peste acoperişuri! A lapoviţat, iar la vârf a nins! Au dispărut insectele din intregul cuprins! Mă întreb cu îngrijorare ce s-or face puişorii de lăstun şi rândunică? Fac râie să stau în casă; ies în poarta şurii ce dă înspre grădină şi livezi; codroşi şi codobaturi proaspăt ieşiţi de la duş, sticleţi şi cintezoi zburliţi pe crengi îmbibate de apă; muscarii, cocoşarii, mierlele, mărăcinarii torquatus pe garduri şi parleazuri bureţoase de apă nu îndrăznesc să plonjeze în ierburile inundate. Un sfrâncioc roşcat s-a aninat în creanga uscată din vârful părului, pipăie vântul cu coada şi se uită c-un ochi la nori!? Prin aburi abia se văd patru aripi de şorecar! Vrăbii sătule de ştrandurile din streaşini, aterizează în brazdele de cartofi crescute cât genunchiul, sub frunza cărora s-ascund "bubureze decemlineata", americane! Din Colorado! Printre picături s-aud concerte matinale de sturzi uzi, cuci, fâse, de ghionoaie verde trasă la adăpost. şi concerte vesperale de mierle, greieri şi izvoraşi Bombina!
         Mă rog cu gândul tare;
         - Să vină lumina!
Asta a fost până pe la amiezi! După ora două de nămiezi s-a făcut lumină, aşa cum m-am rugat şi am ieşit la fotografiat, c-un amic ungur, mai verde!

         Lumina a venit! Duminică după amiază! Ieşire după ploaie! Cu mărăcinarii ce-şi cheamă puişorii bondoci să-şi usuce hainuţele pestriţe pe garduri. În răchitişuri larmă de preşcolari major, palustris şi caudatus, cerându-şi fiecare alocaţia. Incredibil cum toate au ieşit ca din pământ! La vânătoare odonatologică şi nu numai; pe umbrele de ombelifere tot felul de diptere! Prin mocirlişuri, libele, căluţi (Calopterygide), demoazele (Lestide), naiade (Coenagrionide); multe ploşniţe şi papioni. Mii, zeci de mii de mormoloci bufo, o şopârliţă tânără şi nevinovată! Au înflorit măceşii! şi-n aerul rece-pur se scaldă din nou lăstunii!

   Fete margarete

© yves hoza

» anotimpurile nordului       » splendori miniaturale       © yves & attila