Lunea încruntată

         Lunea încruntată şi lumea mâniată. Un sfert din oră de lumină mi-a fost destuldeajuns să pupăcesc florile, să mă cert cu furnicile, să mă înţepe o albină, să mă-mbăt, să mă bălăcesc ca porcu-n tină. După ce mi-am făcut toate hatârurile, fruntea mi s-a luminat... deodată! Şi ochiul drept a-mi început să bată! Prin ierburi se lăfăia o frunză de creţişoară proaspăt spălată.


   Furnică la atac

© yves hoza 14 Aprilie 2014

» anotimpurile nordului       » splendori miniaturale       © yves & attila