Lăstuni, flori şi plăcinte

         Pe cerul albastru şi fierbinte îmi aduc (vă mai aduceţi?) aminte de lăstunii viselor de vară? Nu ştiu ce se-ntâmplă?! Spre orele dinspre seară, un stol de vreo 50 de lăstuni roiesc pe lângă turla bisericii, stau agăţaţi pe cornişe, pe pervazele înguste de sub acoperiş, pe arcurile ogivelor de la ferestre, pe marginea cadranului şi chiar pe acele înţepenite ale ceasornicului din turn! Lăstuni tineri care se antrenează, se întâlnesc, comunică, se împrietenesc, unii se agită pe pereţi, de parcă ar învăţa să zidească cuiburi, sau se roagă, sau pun lumânări de văzduh, pentru marea călătorie??? Ce se întâmplă? Îmi spune cineva? Cine ştie?

         O seceră ruginie de falco despică bolta în două; doar dimineaţa pe rouă se aud codroşii, cintezele, fâsele, presurile, câneparii, cănăraşii, sticleţii, ciocănitori pestriţe, verdoaice, piţiguşii de patru neamuri, codobaturile care pâsâie pe acoperişuri; în rest zăpăceală caniculară!

         În grădină poveştile cresc mai departe decât mine, nalba, inima leului, sora cea aromată, nepeta şi urzicile mai înalte. Umbreluţele pătrunjelului s-au rotunjit, s-au îngălbenit şi poartă miros plăcut de sânzaiană. Mălaiul, floarea-soarelui şi fansulele s-au încâlcit în junglă. Bondari bâzbârnâitori cotrobăie potirele căldăruşelor, coleoptere smălţuite (Trichius) ş-alte gâze mărunţele (diptere) se-mpleticesc prin păşunile de polen. Smulg câţiva bulbi cu miros iute şi ciupesc de pe câteva tulpini mirositoare, un bucheţel de frunză firoasă, verde argintie. Ce-i mai bun şi mai bun decât o plăcintă grasă cu brânză, verdeaţă din frunze de mărar şi cozi de ceapă! Să poftiţi bine!

   Diagonală cu puncte

© yves hoza

» anotimpurile nordului       » splendori miniaturale       © yves & attila