HARPAGON

O domniţă-n cosiţă cu flori de sulfină
Din Băiţa-Mare, se tot laudă că are-n grădină
Nişte amărîţi de toporaşi înşiraţi pe-un fir verde de lînă
Ia, să pliveasă, să s-ochească, la mine-n livadă să vină
Să se uite din plin cu sfială la urieşasca tufă de pelin,
şă vadă cum pe dunga tîrnaţului două muşcate s-adie calin
Tri-foi albe, tri-foi roş-pale, Mări-urzicuţe albe şi purpurii
Zeci, sute şî mii de părăluţe, patru bumbi d-aur, cinci păpădii
Hei, de, de mai vrei să numărăm din cîmpul cu miei
Traista ciobanului, şase şi şepte fire din barba-caprei...
Opt crizanteme-n grădinuţă, nouă scai în Poderei
Din buzunare tot cad ca frunzele, tot scad, zece, zece lei?!
Sub coroană de păr pădureţ un firicel de salvie-i, năcăjît
Doamne, te rog frumos, dă-i un înger să-i ţînă de urât!

Inventar harpagonic, la centimă !
Prin grădină, livadă, măgură de lumină!


   Frunză-n curcubeu

© yves hoza 17 Noiembrie 2019