grădinarul iscusit şi iubirea lui pătimaşă

         fratre, meseria de grădinar nu e deloc uşoară, e ca viaţa, e greu să te organizezi, buruienile ş-o iau în cap, buiesc din pământ ca bureţi, începi să pliveşti într-un capăt de strat, şi când termini, o să vezi, nu e greu de constatat, la celălalt capăt, începe iar, să apară volbura, pirul, rocoina, holbura şî alte burene bârfitoare de sară, de nu mai ştii pe unde să scoţi cămaşa, nici pe unde-ţi-i sapa, mănuşa de grădinar, lingura, mintea...

         în timp ce alţii chiulesc, (sirfi, fluturi, lupi apiarius, muşte bondoace) tânjesc, fac plajă, se dopează cu polen, dormitează sub frunze, la umbră, căldăruşa lăcrimează, un păianjen cu cruce ancorat pe grinda şurii face jumping pe-un fir lung de mătasă...

         şi alţii muncesc pe rupte: furnicile îşi reclădesc cetăţile tăiate de coasă, albinele pupă cătuşnica, bondari bâzâie gros peste margarete, viespile scrijelesc stâlpii uscaţi şi fabrică celuloză pentru castelul lor de carton, cosaşii cu două picioare se duc în zori la cosit, cu faţa albă ca varul şi vin seara prăjiţi ca ţiganul, cu osebirea că mai au pete albe pe cerul gurii şî-n părţile ruşinoase...

         ...ca să nu mai vorbesc de spate, de şălate, de fruntea fierbinte şi asudată, de barba în doi peri din care picură apă sărată, de genunchi rugaţi prin straturi de ceapă şi fire de părădaisă, de, de, bâlbâială, degetele înmănuşate cu 7arină neagră, îmbibată cu apă irigată de la cer, din robinetele celeste ale sfântului Ilie...

         uneori, pe-o pană de vânt, un cânepar cannabina îşi înfoaie peniţa şi înalţă o psalmodia lângă crucea de lemn a coperişului, iar turiţa Agrimonia îşi inclină tulpiniţa.

         Dex:

A bui = a ieşi brusc, a răsări, a creşte repede;
Şălate = salată;
Părădaisă = tomată;


   Vişine de ploaie

© yves hoza 10 Iulie 2011