Fâneţele Paradisului din Mocirla Iadului

        ... "...şi, când colo, mă trezesc în cireşul femeii şi încep a cărăbăni la cireşe în sân, crude, coapte, cum se găseau...” ...aşa m-am deşteptat şî io în/tre ierburi înalte, până la rădăcina ochiului şi parfumate, şi împodobite cu nestemate, şi cu aripe colorate magnific ...ca un somnambul care ajunge în plasa visului ori coşmarului, nici nu ştiu ce era, uitându-mă prin închinare printre tije verzi ori tulpiniţe veştejite şi amare am zărit muşte ucigaşe, ochi-multi-ochi turbaţi de paianjeni, suliţoaie de viespi asasine, furnici cu artilerii acetice, angoase de căpuşe în jungla cea mică şi rea, bale de melci şi galerii de carabi puturoşi, dar, deasupra ierburilor pe-un tron ruginiu tapiţat cu puf din barba-caprei, omida negră, LUCIA, (Cucullia lucifuga) stăpânea şi arăta cu sceptrul din antena fluturelui care va urma spre minunile lumii de deasupra, ale zilei din care urmează a ne înfrupta ...hai, că şî-n rai mai creşte câte-un scai!

...După două, trei zile, fânaţele din Răi erau bărbierite şi urcate-n clăi. Prin peria de sârmă a preriei mai umblau doar furnicile şi triburile săritoare de cosaşi cu aripi sângerii...


   Cucullia lucifuga

© yves hoza 18 Iulie 2017