Mai

        Elicea, vârtejul, ploaia, întâmplarea

         Elicea clematitelor se-nvârtejeşte de vânt, umbrela mărarului se-ndoaie, s-arată de ploaie, crinii lăcrimează, nalba şi regina-nchid corola. Apoi, soare, pe cerul proaspăt spălat zboară lăstunii şi câteva rândunele, sticleţi, cocoşari, cânepari, cinteze, grauri, presuri galbene. Pe bucla unui cablu de la stâlpul din faţa casei cântă un cănăraş, iar trei sârme mai încolo patru tineri de rândunică stau alături de tati lor. Codobaturile albe şi de munte îşi scutură cozile pe acoperişuri, codroşii se zburlesc pe cornişe de draniţă veche din care iese aburul duşului curat. Ce multe se întâmplă, s-au întâmplat ...

   Coana Tătăneasă

© yves hoza