Dialog cu Petra despre gândăcelul Hirta!

        - E cam chinuită !!??..

        - ...deloc! Se pre(a)face! Uite-o! Epicometis hirta! ...de la hirsutus ... HIRSÚT, -Ă, hirsuţi, -te, adj. 1. Cu părul şi cu barba neîngrijite. 2. Fig. Aspru, grosolan. Posac, ursuz, taciturn. 3. (Bot.; despre frunze, tulpini) Prevăzut cu peri lungi, rigizi; hispid. - şi adaug eu: păros, zburlit, ţepos, flocos etc. Din fr. hirsute, lat. hirsutus.

        - Da tot mi-e milă de ea sau de el, chiar dacă e hirsut-ă...

        - ...da ....serios!? Nu i-am făcut nimic! Am salvat-o de la înec din balta unei copite! D-aia e cam spălată! Deloc speriată! La mine-n podul palmei toate "lighioanele" stau cuminţi! Dacă iarna purtam în rucsac nuci, mere, alune, sâmburi de floarea soarelui şi dovleac pe care le împrăştiam cu gesturi largi asemeni semănătorului, pe unde treceam, acum, în răstriştea primăverilor dârdâite duc în buzunarul peticitei mele veste o sticluţă cu miere zmeurie cu care masez uşor podul palmei. E destul să ridic mâna-n vânt că tot soiul de "bâzdâgănii" vin să se aşeze pe buricele degetelor ca pe fire butucănoase de păpădie! Vorba ceea, a lu' Ylie! Mai multe muşte prinzi cu o lingură de miere decât cu o sticlă de fiere!?

        - Bine măi "salvatorule" de suflete chinuite... nu era vorba de tine...

        - Baaa....io, aşa mă văd şî pe mine!?


   Gândăcelul Hirta

© yves hoza 10 Aprilie 2017