Decembrie cu ţăranu'

         Nooaa, nu m-am ostoit nici duminica asta. Picureşte din streaşină ca-n martie. Burlanul plânge cu zece rânduri de şiroaie. Frunze verzi încă, de urzică vie, urzică moartă roşoaie, rostopască, fragă, rotunjoară, păpădie, ciocu-cocoarei, picioru-cucoşului, creţişoară, pătrunjel, ţelină, brebenoc, hrean, calapăr, brâncă se ascund la adăpostul tufelor de măceş şi zmeur ori pe sub căsuţe la cinci stupi. Aici, la stupină mi-am băgat nasu-n urdiniş; miros de miere şi ceară, de somn bâzâitor, molipsitor, dulce amorţeală-n ghem de somnoleală ...dar mi l-am tras repede, măi, naşu, căci patrulau câţiva paznici în spatele uşuţei! Măşti veneţiene d-argint au căzut din cer în ierburi prin care s-au amestecat frunze arse, mere putrede-zămoase, sâmburi albi, explodaţi dintr-un harbuz rostogolit, cine ştie de unde! Pe buturugi vopsite cu smoală am clădit câteva nuci zdrobite pentru piţigoi, ghionoi, cojari, cocoşari. Presurile stau agăţate-n meri, lucioase ca fructele galbene după ploaie. Zburlesc căpşoarele umede de parcă-s puici cu ciuclă! Zburători prin aburi, doi şorecari tofloşi, trei corbi unsuroşi, un uliu porumbar sâcâit de ciori, un cârd de cocoşari luminaţi de-o rază, sâmburari de vază cu cioc gros! Ş-alţi mărunţei miţigoi. Un nor buricos s-aşază peste perna măgurii ş-îmi ceţoşază vederea, de-mi întunecă plăcerea! Am făcut de trei ori, pufff! Şî norul s-a dus! Acasă, lemnele stau neliniştite, uscate-n stânjen, cureciu sforăie sub teasc de bgicaş, borhotu cliposăşte-n budâi, colăcelul se rumeneşte-n tăpsîie, cocoşii cucurigăie pe teancul de draniţe fumegate, mâţa face kung-fu c-un şoricel, lângă pragul lui Ilie. Pe-un blid înflorit am aşăzat un măr curat, trei nuci, un ciorchine stafidit, alături ascuns, păhărelul de vin. Ş-am început să-mi fie bine!

         Dex:

a (se) ostoi = a (se) potoli, a (se) domoli, a (se) calma. 2. a înceta, a se opri; a se termina.
ciuclă (-le), = s. f. 1. creastă. 2. grămadă 3. cu pene pe creştet.
toflos/ tofloşi = cu pene la/pe picioare, încălţat neîngrijit;
bgicaş = bicaş s.n. (reg.) 1 cremene. 2 bolovan alb, cristalin; sarea-mîţei. 3 piatră albă folosită la fabricarea sticlei. 4. lespede rotunjită, de marmură, folosită drept teasc la butoi sau oala cu sarmale;
a cliposî = a picoti, a aţipi;


   Mască veneţiană de argint

© yves hoza 13 Decembrie 2011