Daruri dominicale

        De cum am clătit ochii-n aburul dimineţii am zărit luna! Apoi alte cadouri duminicale ca pe tavă au venit aduse de vremea cea buna: cafeaua spumoasă, fereastra lucioasă, inimioara unui nor, lalele vii, mărgăritărel şî verdeţuri din grădina luminată, alergare iute şi de-ndată-n livadă la vânătoare de albine bătrâne, fluturi proaspeţi, cărăbuşi puturoşi, bondari obezi, viespi subţirele, gândăcei cu buline, ploşniţe cu bot de purcel. Tot câmpul s-a străluminat dintr-o dată când s-au deschis milioane de sori în păpădii ş-am văzut mai limpede crengile calde de nuc, frunzele crude de prun, bumbăceii roşcaţi de măr, florile dalbe de cireş ce se scutură-n imaculat preş peste covoare de sânzâ,iene. Rotiţele de părăluţe care învârt Universul mic se rotesc mai repede un pic şî simt cum devin iute flămând-lihnit aşa că pregătesc repede o tigaie în care aştern un pat din roate de cartof peste care clădesc cinci rondele de guşă-purcel înăbuşite cu feliuţe de mozzarella şi salată din frunze de aişor toate udate c-un degetar de vin roşu! Miauu, miauu, mi-au potolit golul din ghiozdanul din faşă. Tic-tac, tic-tac mai repede se-nvârt moriştile de vânt cu puf de păpădie, spre seară pe sub streaşină de pălărie, pe sub raza subţire a lunii zburau lăstunii! Noaptea s-arată pe cărare, pe-o înstelată şî lăptoasă cale! Ce daruri să mai doreşti inimii tale?!


   Frunză de Alnus glutinosa

© yves hoza 18 Aprilie 2016