Cefereu' decedat ...natura vivat!

        Ş-acolooo ...ierburi prelungi, păiuş auriu şî foşnitor, colţ ruginit de gară dispărută, amestec ciudat de rugină, putregai şi verde viu, traverse carbonizate zdrobite-n pas de sub care se ivesc melci albăstrui, miriapode încovrigate, carabi tuciurii, cale ferată ruginită cu buloane îmbrăţişate de volbură şî curpen, şine înroşcate pe care stau şopârle verzi ca-n cuptor, buruieni şî flori, fluturi, gâze, zece măsuri de pajişte căzută din cer peste evaporata haltă, pe sub care doar cârtiţe mai sapă tunele de lut. Tufe de flori pădureţe semănate de zburătoare ori aduse de vânt: origan, cimbrişor aromitor, floriţa-cucului, scai roşu, zmeur fructos, cinci-degete, mur ţepos, sfeşnice de lumânărică, margarete ochioase, coada-şoricelului mieroasă, secărică. Un arc viguros şi ghimpos încrustat cu elitre strălucitoare de cetonii şi cărăbuşi de vară a încremenit macazul pentru o mie de ani! Pe ...poteca feroviară cresc aşa într-o doară brusturaşi, ţintaure, iasomie, cruşân puturos, copilaşi de arbuşti din răchită, arinaş şî paltinaşi. Amalgam bizar cum spunea Tavia de bune şî rele, de făcute şi prefăcute, de ştiute şî neştiute, de rugăciune şi păcate grele, de fier ars, lemn putred, pietre dizolvate în cer, tufe şî buruieni mai nalte decât călăreţul, cum toate se transformă în nimic şi din nimic se naşte totul! Vigoare, potenţă, putirinţă, vegetalul a învins, preafabricatele au căzut! Ca şi fiinţa care le-a produs!? Cefereu' a decedat ...natura vivat!


   Macaz

© yves hoza 25 Iulie 2016