Carţi poştale cu căsuţe

        Lasă, lasă, lasă, că şî io mi-oi face casă, măi tătuţă, o căsuţă din lemn rotund, cu draniţă pe coperiş, garduri din nuiele de alunaş ori scândurele de molidaş cu cepe (reg. de la cepuri), cu ferestre dalbe, cu perdele albe, cu pătuţ dublu ca să am pe unde să umblu, c-un cuieraş din creangă de salcie, c-un covoraş la intrare din frunze de sulfină şî salvie, c-o perină din aripă de gâscă ca să mai poată zbura visul meu spre tine încă ...aici, în vis, totu-i lemn dulce din Paradis, offf, amu-mi aduc aminte cum dormeam în pătuţu de sub pat şi scoteam difuzorul dintr-un cui de tei ca să ascult teatru rodiofonic, iar dimineţuca amiroseam în cuptiorul de lut, pita de mălai în tigaie cu lapte şî ţucăr pe care-o ţucam cu poftă de copil în dulce neastâmpăr...


   Cofă

© yves hoza 14.08.2021