Călătorie în grădină

         Puţină răcoare şi răceală după furtuna de ieri seară spre noapte; ieri şi azi câte o călătorie în grădină şi livadă. Toamna se anunţă... grosul trupei de lăstuni şi rândunele a plecat ieri se pare; pe mărăcinarii dungaţi (Saxrub) şi sfrânciocul roşcat, un gând ascuns tot acolo-i mâna, o silvie cu capul negru întârzie în tufele de soc, ghiftuită cu fructe negre, bine coapte; cete de piţigoi mari şi perechi de piţigoi suri se agită, un şorecar pe deasupra livezii, fluieră melancolic, un croncan vâjâie din aripi cu ceva alb în cioc (probabil bucata de brânză din fabulă!), urmărit de un altul, un vinderel ţâşneşte în cer, urmărit de-o ceată de codobaturi, în aerul tremurat şi spălat de ploaie, răsună un ţipăt fluierat de ghionoaie verde; fluturi molatici cu aripi "zburate" pipăie flori tremurate de câte-un fior de vânt; cruşânu' şi-a înroşit frunza, iar fructele-i bat în verde întunecat, zârna îşi întăreşte în bobiţa lucioasă otrava, mălaiu se face galben ca paiu; cosaşii "chefuiesc" pe merele căzute prin ultimele brazde de otavă, în grădină reginele de bondar scormonesc în potirele de gura-leului, ultimele colburi de polen divin. În treacăt atingând umărul înserării, am hoţit câteva poame, câteva pere, câteva fire de Agrimonia; regina nopţii îşi împrăştie aroma, păianjenii-şi ţes noptatice capcane. S-a mai dus o vară, o vacanţă, ohhh tinereţe!


   Pană de mălai

© yves hoza