Bună ziuă de ianuarie

         O oră de ieşire prin bură şi chiciură la păsăret mărunt! Şi când colo, acolo, foarte departe, în văzduhul învelit în suluri de ceaşă din lână plumbuită, două acvile regale! Preţ de câteva clipe, păsările "s-au ciocnit" (joc sau luptă?), apoi una dintre ele s-a îndepărtat. Cea rămasă a început să facă picaje bruşte, cu aripile strânse pe corp, luând forma unei picături gigantice, cu ridicări şi planări scurte, aruncându-se parcă de pe o invizibilă trambulină de vânt. Jos, la pământ, alte minuni zburătoare: o ciocănitoare pitică încercându-şi tamburina pe cocenii îngheţaţi de mălai, hoarde călătoare de vrăbiuţe cu creştet ciocolatiu, de cinteze cu pieptul ruginiu, de botgroşi îmbufnaţi legănându-se pe creştete de carpeni, cârduri de cocoşari cu pieptul suriu şi portocaliu dedându-se, delectându-se cu mere putrede şi măceşe stafidite de frig; o droaie-milioane de piţigoi cărbunari ciugulind prin gunoiul de grajd mărunţit, împrăştiat printre pomii din livadă; li se alătură, ca la o lecţie despre cum se câştigă firimitura cea de toate zilele, trupe mici de piţigoi călugăraşi şi chiar câţiva piţigoi codaţi, care de obicei stau cocoţaţi în aer!
Printre grămezile de vreascuri alcătuite din crengile şi nuielele merilor din livadă ticăie un împăratuş troglodytes, alarmat de-o ceată de "jandarmi" -sticleţi - Carduelis carduelis cu tresă-n pană galbenă! Apoi, câteva ciori şi stăncuţe, doi corbi la ora de aer... obică prin vânt!

   Stampa japoneză

© yves hoza