Aprilie

        Scârţâit de codroş!

         Dis-de-dimineaţă primul codroş dă veste de timp somnoros, oaaaahhh! La orele amiezii bătea rar ploaia, pic! pic! După-amiaza norii s-au mai răzbunat spre apus, iar de la sud au aparut 12 berze. Aruncare în cizme, călare pe bicicletă, urmărire. Au aterizat la 200 m. de şcoală, peste drum, peste râu, într-o luncă mică cu băltoace şi pârâiaşe. Entuziasmul şi indiscreţiile mele de papparazzi le-au deranjat pe "fete",care s-au ridicat. Odată cu ele un fluierar zăvoi: pliu-vit! pliu-vit! Am zăbovit 10 minute la şantierul cuibului de piţiguşi codaţi. Sunt formidabili! Cred că acum matlasează pereţii cuibului. Li se văd doar codiţele, care se mişcă precum două ace minuscule de ceas cu ...cuc! Sau, mai degrabă, cu două andrele care croşetează aceeaşi mănuşă! La ochiul de apă, prin păpurişul ferfeniţat şi peturi mizerabile, o barză solitară. Şi ...un zburător cu pene la pălărie; un nagâţ! Prin grămezi de crengi uscate şi rugi ţepoşi, fără frunze, măcălendri şi brumăriţe de pădure. Intru în malul nisipos ca să ajung la arinişul şi păduricea de cătină din cealaltă parte a bălţii. Nişte "vrăbii" ciugulesc în malul umed de sub arini, zboară pe crengile de jos, revin, ciugulesc şi ţârâie ciudat, cum n-am mai auzit. Mă apropiu, stau chircit pe vine, până simt că fac varice; "vrăbiile" mele sunt presuri de stuf! La întoarcere, pe lângă suliţele de papură ce-şi flutură scamele, altă întâlnire; un prieten ce nu-l văzusem de vreo 10 ani, ciugulea prin puful măciuliilor de papură: un piţigoi pungar. Uite aşa a trecut o zi care a început cu un modest scârţâit de codroş!

   Flamură cu ramură de măr

        Şcoala cu păsări!

         Hop şi noi din zăvoi cu arini! Adică scatiii din Anieş! Concurs de ornithologie la şcoala noastră, la clasele mici, fix 103 pitici! Test cu păsărele, desene, diplome, cărticele, insigne cu zburătoare, asistenţă, lumină, soare. În livada şcolii vreo cinşpe scatii învaţă, citind, să zboare. Prin mugurii de plop umflaţi de mirare, cântă cinteze şi sticleţi, un cojar Sitta coboară pe scoarţa învelită cu muşchi moale până la înălţimea nasului lui Grigoraş, pe-un creştet de salcie zăpăcită de mâţe, ciuguleşte un botgros, graurii zboară pe sub cerul mofturos, în castanii de peste drum bate toaca o ciocănitoare pestriţă. Iustin are faţa luminoasă, uşor nemulţumită, un piţigoi tocmai i-a murdărit gulerul de bronz al fracului!

   Declaraţii de amor la grauri

        Început de aprilie

         La M. A. N. -uri, (Munci Agricole Necalificate) cu spor, pe al patriei ogor, de cartofi. Vreme superbă, alături de prietenele mele; grebla, furca şi hârleţul. Roată, împrejurul meu, fum cu miros veşted, acru, de paie putrede şi trujăni dospiţi în gunoi! Printre caiere de fum, codroşi de munte şi grădină, codobaturi, sticleţi, cinteze, cânepari, piţigoi mari şi piţiguşi suri! Un mărăcinar negru, un bărbătuş elegant s-aţine pe-un cotor uscat de sulfină. În "contre jour" pare suspendat de-un fir de lumină. Efectele luminii, fumului şi imaginaţiei. Păreri, vise vânate de vânt. Dimineaţa, la ora cinci juma' începe concertul; sturzi cântăreţi, mierle, cocoşari, codroşi, cinteze, pitulici, apoi câneparii, cintezele, presurile, aşa că voi merge devreme, ca găinile, la culcare, ca să-i prind din zori la cântare!

         La noi, două zile de ploi; concerte matinale şi vesperale cu, deocamdată, aceeaşi solişti: mierle, sturzi cântăreţi, cocoşari, codobaturi, grauri, codroşi, troglodiţi, piţigoi cărbunari, albaştri şi călugăraşi, sticleţi, cânepari, verdeţi, cinteze, presuri galbene; sâsâituri de pitulici şi auşei sprâncenaţi. Din când în când câte-un fluier de verdoaică, ori câte-un sughiţ de pestriţoaică. Printre nori un şorecar, un uli păsărar, câţiva corbi. Vineri, spre seară, înainte de ploaie, un hibrid ciudat cu zbor de ciocârlie şi talia unui pui de lăstun! Doi vampiri, probabil lilieci myotis ! Dacă iese sfântul soare şi se zvântă, ieşim cu mic cu mare la păscut urzici şi păpădie!

   Delicii naturale - păpădii ş bureti

        Primii oaspeţi ...

         Vineri, o ieşire ornithologică cu grupa mică a scatiilor. Ploaie de ...broaşte, (Bufo bufo) peste tot câmpul, care se îndreaptă spre iaz. Aici, rătăcit cine ştie de unde un mic limicol, un fluierar de zăvoi. Prima pupăză şi primul lăstun Delichon! Alte specii; codobaturi, măcălendri, codroşi ochruros, mierle, cocoşari, un sturz cântăreţ, pitulici collybita, două brumăriţe de pădure, două ciocănitori pestriţe mari şi trei ciocănitori mici, o ghionoaie sură şi una verde, piţigoi de vreo trei feluri, fringille şi neamuri de Carduelis; sticleţi, cânepari, verdeţi, apoi două ciori, un corb, un şorecar, un uliu porumbar. Spre geana pădurii am auzit primele cântecele de fâsă de pădure. Sâmbătă, la grădinărit printre broboane de sudoare am mai văzut patru lăstuni şi primul codroş de grădină, a venit. Azi, din păcate a plouat până spre după-amiază; aşa că va trebui să aşteptăm următoarea duminică ceilalţi oaspeţi!

         De dragul simplităţii primele două rândunele (Hirundo rustica) pe cerul Anieşului! De dimineaţă, pe răcoare, primii codroşi de grădină pare-mi-se şi câţiva cănăraşi. Pe acelaşi cer cinci perechi - aripi de şorecar. Cât timp am fost adormit, au înfrunzit salciile, au apărut frunze ruşinate de cătuşnică (Nepeta cataria), păpădia a crescut cât palma. Printre fire crude de iarbă, părăluţe perenis, păştiţe nemorosa, toporaşa viola, călcâiul broaştei (Caltha palustris). Pe crengi muguri de măr, păr, liliac, pe ramuri de aer primii fluturi-vărzari (Pieris), începe o nouă primăvară, începe un vis.

   Bufo etajat

        Concert ornitho pascal

  • pe la miezul nopţii Învierii, guiţat subţirel de cucuvea (Athene noctua) guuuuueeeek! guuuuuiiiiik ! guuuuuuuuuk!
  • la 5 dimineaţa, scârţâituri de codroşi zburând ca nişte uriaşi fluturi nocturni din turla bisericii în prunii cu umbre lungi din cimitir;
  • apoi pe la ora şapte au început mierlele, cintezele, doi sturzi cântăreţi şi cântecele amestecate de verdeţi şi presuri galbene;
  • la orele 9 ascultam pe o buturugă capitonată cu muşchi gros, mătăsos; cu-cu! cu-cu! şi deşteptătorul din tei; pu-pu! pu-pu! puup!
  • alţi solişti pentru toată ziua, au intrat în simfonie; măcălendrii la trianglu, în clinchet de perle, fâse de pădure în zbor paraşutat, codobaturi sure, plugari pe brazde negre, codroşi cu frunte albă, mărăcinari rubetra, pitulici şi silvii mici în triluri babilarde, piţigoi mari cu arcuş de ceară, cânepari la ora de seară!
  • cântec rok cu solişti din formaţia Corax; un corb, cinci gaiţe, două ciori şi trei coţofene!
  • la tamburină, pardon darabană, un cuplu de ciocănitoare pestiţă!
  • pe sub nori, miaunat prelung de şorecari, bâzâit intraductibil de lăstuni şi rândunele;
  • doi porumbei palumbus aruncă parcă o eşarfă din fuior de nor peste peisajul verde, ca-ntr-un idilic desen animat ori carte poştală desuetă!?
  • cerule, cât de înaltă-i iarba! printre flori; grâuşor ficaria, stupitu' cucului cardamine, sângele voinicului (Lathyrus vernus), traista ciobanului, frăguţa, laptele cucului euforbia, rotunjoară glechoma, vineţica prunella, urzici galbene lamium ce abia s-au iţit!
  • câţiva fluturi prin vremea vântoasă; primii tăbăcari, Argynnis paphia...
  • destul!? urechile ne-au ţiuit?!
  • deloc!
  • ziua se arată a fi bună
  • suspin de plăcere, cu gândul la o părere ...
   Cruciuliţă verde de vişin

        M. A .N.-uri, (Munci Agricole Necalificate), partea a doua

         Sfârşit de lună proletar, adică munci agricole necalificate şi puţină gimnastică ritmică; genoflexiuni la pus cartofii!? În coada sapei muncind, transpirând, stând şi gândind, am văzut;
- Codobaturi galbene, ( Motacilla flava ) nevăzute de vreo 4 ani la noi în zonă; în toate variantele de penaj; masculi adulţi în penaj nupţial, câţiva în strai internupţial, câţiva juvenili de anul trecut, părând a fi mai degrabă fâse de pădure! Frumoşi şi bravi soldaţi în uniforme galbene legănându-şi cozile prin tranşeele brazdelor negre pe dunga cărora strălucesc păpădii de Van Gogh, ucise de fierul plugului...
-trei berze pe-un cer ba de plumb, ba de aur bătut în tencuială de Voroneţ!
-un uliu porumbar urmărit de-o ceată de codobaturi;
- rândunele şi lăstuni în incredibile volte şi voltije aeriene; când văd asemenea prieteni aerieni scăldându-se şi dându-se peste cap prin văzduhuri simt şi eu o stare de imponderabilitate, pe care mi-aş dori-o, ca să nu mai calc atâtea frunze şi furnici, măcar la 5cm. deasupra ierbii să plutesc; serios dacă am băut ceva!
- pe lângă năpărie, alte cântătoare; codobaturi albe, codroşi de munte şi de grădină, piţigoi mari şi albaştri, sticleţi, cinteze, o mierlă, câţiva cocoşari, un ţipăt subţire de capîntortură m-a trezit şi m-am înnoit la săpat!

   Fraţi toporaşi

        Ornitologie de Florii

         Sâmbătă, capitolul trei al muncilor agricole necalificate, cu (ca) musca la arat! (vezi Donici!). Plugarii (Motacilla alba), dar şi alţi zburători mărunţi; cintezele, codroşii amândoi, vrăbiile amândouă speciile, un bărbatuş de mărăcinar torquatus, piţigoi mari, profită de pe urma brazdelor ş-a muncii trudite şi asudate a doi patrupezi şi doi bipezi!? Plugăriţele codobaturi, netemătoare vin ţopăind pe poante în urma fierului, celelalte plonjează în tranşeele aburinde şi culeg bucăţele grase, zburătăcesc pe crenguţele de măr şi cireş, îşi şterg apoi pliscurile de lichenii înrouaţi ori coaja lucioasă. Şerveţele ecologice, n-am ce zice!?

         Duminică, plimbare matinală! Un măr şi câteva parale (de 50 bani) în buzunare!? Patru lăstuni fac voltije pe cerul lânos! Apuc un arac de fasole pe care-l transform în toiegel. Într-o băltoacă se plimbă câţiva bulbuci de apă, patru ochi de brotăcel Bombina cu burta galbenă. La doi paşi pe-un putregai de salcie răsună un ţipăt nazal şi "isteric"; ţin, ţin, ţin, ţin, ţin, ţin! Capîntortura! Poate am noroc să-şi facă cuib în buturuga deja perforată de ciocănitori. Pajiştea, după ploaie are culoarea verdelui proaspăt scos din tubul acuarelei. Pe planşa umedă au înflorit picături galbene de primula şi de păpădie, albe, minuscule, de păducel înflorit în garduri, albineţe, mititele, de părăluţe, ori mai măricele de anemone, albăstrui de rotunjoară Glechoma; frunzuliţe verzi, crude de salcie, soc, rug de zmeur, urzici, podbal, ştevie şi captalan; acesta din urmă, zis şi Petasites, are un spiculeţ cu mustăcioare albe ori rozalii.
         Cu-cu! Cu-cu! E Ştefan, care-l cheamă pe fratele său, Cucu! Duc mâna instinctiv la buzunar! Potrivit unei trainice superstiţii, dacă ai bani asupră-ţi în momentul când auzi pentru prima oară cântecul cucului, vei avea apoi, tot anul. Aşa sa fie, dar mai mulţi ! Cei doi oaspeţi (cucul şi vârtecapul) abia s-au întors din vilegiatura lor sudistă-africană! Din vârful frasinilor ologiţi de secure, tremură în zbor paraşutat fâsele de pădure, cu trenă de cântecel ; zi zi zi zi, svisi, svisi, svisiii, tui, tui, tuiii !

         Concert cu cel puţin două duzini de solişti ! Intru şi eu în joc şi de pe strapontina din doi pari a jirezii, îngân un mierloi încăpăţânat, ţintuit ca un dirijor, în vârful nucului din livada popii Goga. În turlă se aude clopoţelul slujbei, ca un trianglu de argint ; tling, tling, ting-ting, ison sfânt!

         Începusem cu două cuvinte, iar m-a luat gura pe dinainte !

         Am răsturnat câteva buturugi şi bolovani dupa metoda « Cioflec », dar n-am găsit alte vietăţi lucioase, lunecoase, mucoase, buboase, deşi aş fi vrut!

   Băi de polen la Ilenuţe îndoliate

        Săptămâna Paştilor

         Nici azi nu vine primăvara?! Duminică dimineaţa printre nori o palidă rază de lumină s-a rătăcit; apoi vremea s-a acrit, ies în livadă prin ninsoare, bunicică mişcare: piţigoi suri şi mari, cocoşari. Şase grauri fluieră admirativ după fetele care coboară în sat; fiuuu, fiuuu, fliuuuuu! Ce măgari!

   Băi de polen

        Poveşti ornitho Pascale

         Urcare de Paşti. Şi a doua zi, ouă, vin, sarmale. Mai sus, mai sus, la măgură, cafeniu şi pustiu, mai jos un pic de verde viu. Prin salcii, gheme de mâţe; fiecare mărţişor "une mine d'or" (o mină de aur, adică!). Iarba-i albastră de toporaşi. Printre muguri s-aud concerte de mierle, cinteze, cocoşari, grauri, codroşi, piţigoi mari şi fraţi albăstrui, presuri, măcălendrii, pitulici. O ciocănitoare le ţine hangul la toacă, iar două capîntorturi (primele din an!) ţinţăie-n ecou. O pupază din Creangă de tei fâlfâie peste hotarul de răciţi. Pe-un mal de pârâiaş Păsărilă cântă dintr-o crenguţă, ca dintr-un închipuit fluieraş. Flipping a la Cioflec, nimec! Doar miriapozi, carabi, râmoi, păianjeni. Azi plouă, dacă se va ivi o ferestră de lumină, o să ies în livadă şi grădină, dacă nu, baa!

   Floricele, gălbenele de tuse şi răguşeală

        În grădina luminoasă ...

         La grădinărit! Istovit! Program de vacanţă! Lucru zece minute, pauză o oră! Am lăsat pentru zamă, buchete de urzici, am rărit lăstarii de zmeur, am cruţat un soc zvelt de tăişul securii, am adunat tot gunoiul, frunzele, buruienile grămadă în colţul grădinii la fabrica de compost. Am, am, am. Ploaia a împrăştiat briliante peste urzica roşie, peste frunzele de lalele şi căpuţurile de crin. Umbra-i friguroasă, şi lumina-i rece, când vântul cel borţos trage obloane de nori peste bănuţul solar; ah, ce buzunare goale! N-am, n-am, n-am. Duminică umplută de ploaie. Printre perdele trase, printre alergărele cu pelerina-n cap la baia de lemn, printre picături şi şiroaie: piţigoi mari, codroşi negrii, balerine motaciline albe şi galbene prin belţile din uliţă, gaiţe furăcioase, ciori murate, vrăbii şi cinteze proaspăt duşate. Decuseară se suprapune peste cântecelul plângăcios din streaşini, un fluier curat de mierlă dinspre nucul, care-i casa ei; fliu, fliu, fliurla, nu dispera, nu dispera!

   Bătrânul încă verde

        Duminica plăcerilor simple

         Luminoasă zi, primăvăratică. Cu suflete de aer rece. Codobaturi ţopăie mărunt prin ierburile înrouate. Pe pânzătura verde a câmpului s-au ivit brâuri galbene de păpădii, cercuri roz-movulii de urzică roşie pe locul unde clăile şi-au avut podina. Copăceii sunt plini de buburuzi de floare, iar arborii mai vânjoşi în care sângele verde este pompat cu vigoare au muguri măricei, din care explodează frunzele şi florile în fractali tot mai largi. Jerbe de clorofilă, artificii de lumină în măruntele panseluţe şi timidele rotunjoare, băi de polen în tipsii de păpădii pentru albine de stup şi sălbatice din tribul Andrena, furnici, muşte africane, bondoace Ilenuţe "funesta", câţiva fluturi (Inachis, Pieris, Gonopterix ş-un cotar timid cu antene pieptănate). Concurenţă pentru fiece strop! Pe fiecare frunză o fabulă de Esop! Huzur, măi br(ee)! Unde eşti domnule Fabre?!

         La ce sunt bune plimbările solitare? La tăcere în tine şi infiorare! Calc cu sfială printre frunze proaspete, linse de ploaie şi strălucite de lumină: pătlangină, salvie, cerenţel, brustur lappa, tătăneasă grasă şi păroasă, traista-ciobanului, morcov sălbatic, podbal, grâuşor, trifoi, lucernă, măzariche, urzicuţă albă, ştevie, rostopască, zmeur, frăguţă, salvie, pliscu-cocoarei, ceapă de câmp. Smulg câţiva bulbi de cepică, cu gând să-i răsădesc în grădină, mestec câteva tulpinie, care au consistenţa frunzelor de usturoi, dar gustul mai blând, mai moale, mai pădureţ, amirosind a ridiche proaspătă. Câţiva paşi mai la vale, lângă o buturugă din care curge încă seva, printre păpădii se ghicesc câteva pălăriuţe albe. Primii bureţi de mărăcine, (Clitopilus prunulus) albi, curaţi, parfumaţi, ce vor ajunge la cratiţă în tovărăşia arpagicului sălbatic. Mniammmmm!

         Urc să răsuflu pe dâmbul Armanului, sub mărul albastru. Gust o feliuţă cât unghia din ciuperca crudă, apoi muşc setos fructul zbârcit din rucsacul, aşezat drept pernă sub cap. Somnolez! Cintezoii ţârâie ca greierii, pitulicile cifăie subţire, piţigoii suri ciripie prin crenguţe înmugurite de carpen, mărăcinarul melodiază pe-o vargă uscată de alun, fâsele de pădure trililuie în văzduh, apoi aterizează în nuielele de frasin şi-şi continuă strofa, cucul se îngână în ecou cu alt Ştefan. Fiecare cânta singur sau în cuplu, cuminte, la rând, ascultându-se pe sine, ciulind urechea muzicală la fiecare, apoi nu mai au răbdare, nu mai ascultă de marele Dirijor, nu mai ascultă de nimene şi încep la grămadă, marele concert. Haaai, ca sună bine!

         Vreme amestecată, dimineaţă noroasă, vântoasă, după-amiază mai luminoasă, cu obloane reci de nori de zăpadă! Azi am fost un om de treabă! Am plantat doi perişori şi un cireşel în livada din Poderei. În toamna ş-apoi în primăvara ce-o veni, dac-oi mai trăi, o să-mi dreg aici o livadă ca-n poveşti! Am loc pentru 50 de pomi. O sa devin un mare gospodari. Uite cum s-apucă omul la bătrâneţe de grădinărit şi agricultură. Am stat pe spate sub bolta prunului înflorit, cu mâinile sub cap, drept pernă. Tot stupul venit pe flori îmi bâzâia suav în ureche şi-o aromă subţire, crudă şi albă îmi mângâia sinusurile. Un cucule, pasăre sură trece pe deasupra, un şorecar se înclină pe vânt, prin ramuri tremurate se agită presuri, fâse de pădure, piţigoi mari, piţigoi suri, sticleţi, codobaturi alba şi cinerea, 3 ciocănitori mari, grauri fluierători, cinteze, verdeţi, un corb, o rândunică în zbor frânt peste acoperişul şcolii. După zece, sara s-aude uguind cald cucuveana şi abureşte miros dulce de pâine caldă din brutăria naşei Luciana.

   Ceapă sălbatică bureţi de pom şi păpădii proaspete

© yves hoza